DECIZIE Nr. 36 din 29 februarie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura
civila, precum si a dispozitiilor art. 287 si 288^1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 460 din 21 septembrie 2000
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 287 si
288^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Oprea Dragomir in
Dosarul nr. 3.089/1999 al Tribunalului Teleorman, avand ca parti pe autorul
exceptiei, Iordana Dragomir, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor Teleorman si Comisia locala pentru stabilirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor Zimnicea.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, asistat de avocatul
Alexandru Pantea, lipsind celelalte parti, pentru care procedura de citare a
fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei
considera ca prevederile Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 care au modificat
Codul de procedura civila, referitor la procedura apelului, sunt
neconstitutionale. Se sustine ca, prin aceste modificari, instantele de
judecata aplica diferit prevederile referitoare la termenul de depunere a
motivelor de apel, in conditiile in care Codul de procedura civila nu putea fi
modificat decat printr-o lege organica, in conformitate cu art. 72 din
Constitutie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ridicate, deoarece prevederile Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 au mai fost
examinate de Curtea Constitutionala si s-a stabilit ca acestea nu fac parte din
categoria legilor organice.
In legatura cu critica prevederilor art. 287 si 288^1 din Codul de
procedura civila reprezentantul Ministerului Public considera ca autorul
exceptiei nu a indicat textul constitutional care a fost incalcat, iar in ceea
ce priveste practica neunitara a instantelor, aceasta nu poate face obiectul
controlului de constitutionalitate a legilor.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 octombrie 1999, pronuntata in Dosarul nr.
3.089/1999, Tribunalul Teleorman a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 287 si 288^1 din Codul de
procedura civila, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr.
13/1998, exceptie ridicata de Oprea Dragomir intr-o cauza civila avand ca
obiect solutionarea apelului declarat de autorul exceptiei impotriva sentintei
civile prin care s-a respins plangerea acestuia, formulata impotriva hotararii
Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a sustinut
ca potrivit art. 107 alin. (3) din Constitutie Guvernul poate emite ordonante
numai in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile
stabilite de aceasta si in conformitate cu art. 72 alin. (3) din Constitutie.
Totodata se considera ca Guvernul nu are competenta ca printr-o ordonanta sa
modifice o lege organica, asa cum este Codul de procedura civila. Procedand in
acest mod, Guvernul, prin modificarea art. 287 din Codul de procedura civila, a
modificat insasi deosebirea de esenta dintre apel si recurs. Prin eliminarea
posibilitatii ca motivarea apelului sa se faca pana la prima zi de infatisare
este afectata insasi natura legala a apelului, avand in vedere ca in perioada
cuprinsa intre comunicarea hotararii instantei de fond si prima zi de
infatisare la instanta de apel pot aparea elemente noi, ce nu mai pot fi
invocate la instanta de control.
Exprimandu-si opinia, instanta de judecata considera ca exceptia este
neintemeiata, Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 fiind constitutionala. Art. 287
din Codul de procedura civila a fost intr-adevar modificat, insa prevederea din
vechiul text nu mai era necesara atata timp cat prevederile art. 105 din Codul
de procedura civila sunt in vigoare.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
In punctul de vedere al Guvernului se considera ca exceptia de
neconstitutionalitate a reglementarilor cuprinse in art. 287 si 288^1 din Codul
de procedura civila este neintemeiata, intrucat dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 13/1998 sunt constitutionale. Din prevederile art. 72 alin. (3)
din Constitutie nu rezulta ca reglementarile referitoare la procedura civila,
in ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice. In acest sens este
invocata si practica Curtii Constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta sa solutioneze exceptia ridicata.
Analizand incheierea de sesizare, precum si sustinerile formulate in
dosarul cauzei de autorul exceptiei, Curtea retine ca obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate il constituie, in principal, doua categorii de
aspecte:
1. neconstitutionalitatea Ordonantei Guvernului nr. 13/1998, in raport cu
prevederile art. 107 alin. (3) si ale art. 72 alin. (3) din Constitutie;
2. neconstitutionalitatea art. 287 si 288^1 din Codul de procedura civila,
astfel cum a fost modificat si completat prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998.
1. In legatura cu critica potrivit careia modificarea Codului de procedura
civila, lege organica, a fost facuta printr-o ordonanta a Guvernului, Curtea
constata urmatoarele:
Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului
de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
40 din 30 ianuarie 1998, a fost emisa in temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din
Constitutie si al art. 1 lit. t) din Legea nr. 221/1997 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante.
Curtea Constitutionala a examinat constitutionalitatea unor prevederi de
lege de abilitare. Astfel, prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie
1997, Curtea a constatat ca toate prevederile din lege care au facut obiectul
sesizarii, inclusiv aspectele mentionate de autorul exceptiei, sunt
constitutionale. In sesizare au fost criticate, ca fiind neconstitutionale,
acele dispozitii legale prin care Guvernul a fost abilitat sa emita ordonante
in domenii considerate ca facand obiectul de reglementare al legilor organice.
Printre aceste prevederi sunt mentionate si cele cuprinse in art. 1 lit. t) din
Legea nr. 221/1997, potrivit carora Guvernul era abilitat sa modifice si sa
completeze, prin ordonanta, Codul de procedura civila. In legatura cu aceste
critici formulate de autorii sesizarii Curtea a stabilit, prin decizia
mentionata, ca "din cuprinsul prevederilor art. 72 alin. (3) din
Constitutie si al celorlalte dispozitii constitutionale nu rezulta ca
reglementarile relative la procedura civila, in ansamblul lor, fac parte din
domeniul legilor organice", in conditiile in care Legea fundamentala
reglementeaza, expres si limitativ, domeniile rezervate legilor organice, intre
care nu figureaza si dispozitii legale privind procedura civila.
De altfel Curtea Constitutionala s-a pronuntat si in alte cauze asupra
exceptiei de neconstitutionalitate avand ca obiect, de asemenea, continutul
Ordonantei Guvernului nr. 13/1998, respingand exceptia. Astfel, spre exemplu,
prin Decizia nr. 61 din 20 aprilie 1999, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, s-a statuat ca, potrivit
sistemului constitutional actual, calificarea legilor ca fiind organice se
face, in mod expres, prin textul constitutional, iar nu pe cale de
interpretare. In acest sens s-a retinut ca "art. 72 alin. (3) din
Constitutie prevede majoritatea domeniilor care sunt supuse reglementarii prin
lege organica. Atat in acest text, cat si in celelalte articole ale
Constitutiei, in care se specifica necesitatea adoptarii de legi organice, nu
se prevede ca procedura civila este supusa reglementarii prin asemenea
legi".
Avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, precum si faptul ca
nu au intervenit elemente noi care sa determine o schimbare a acesteia, solutia
adoptata de Curte isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
2. Autorul exceptiei considera ca art. 287 si 288^1 din Codul de procedura
civila sunt neconstitutionale. Aceste texte au urmatorul cuprins:
Art. 287
"Cererea de apel va cuprinde:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de
inmatriculare in Registrul comertului, codul fiscal, contul bancar, numarul de
telefon si numarul de fax;
2. aratarea hotararii care se ataca;
3. semnatura.
Cerintele de la alin. 1 pct. 2 si 3 sunt prevazute sub sanctiunea
nulitatii. Lipsa semnaturii poate fi implinita in conditiile art. 133 alin.
2.";
Art. 288^1
"Dupa comunicarea motivarii hotararii potrivit art. 288, partile vor
motiva apelul in fapt si in drept, prezentand si dovezile invocate in
sustinerea apelului, intr-un termen de 15 zile de la comunicare. In cazul
prevazut de art. 261 alineatul ultim, termenul pentru motivarea apelului se
socoteste de la comunicarea hotararii.
Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima
instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.
Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile
facute, numai dupa implinirea termenului de motivare a apelului pentru toate
partile.
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata, daca s-a facut cerere
pentru suspendarea executarii hotararii primei instante."
In sustinerile sale autorul exceptiei considera ca aceste reglementari
inlatura posibilitatea ca motivarea apelului sa se faca pana la prima zi de
infatisare, ceea ce a determinat existenta unor interpretari diferite ale
instantelor judecatoresti.
Analizand sustinerile mentionate, Curtea Constitutionala constata ca
acestea nu pot face obiectul controlului de constitutionalitate, deoarece
autorul exceptiei critica prevederile legale mentionate fara sa indice textul
constitutional pe care acestea il incalca. Asa fiind, exceptia nu este motivata
sub acest aspect, nefiind respectate dispozitiile art. 12 alin. (2) din Legea
nr. 47/1992, republicata, potrivit carora: "Sesizarile trebuie facute in
forma scrisa si motivate."
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura
civila, precum si a dispozitiilor art. 287 si 288^1 din Codul de procedura
civila, exceptie ridicata de Oprea Dragomir in Dosarul nr. 3.089/1999 al
Tribunalului Teleorman.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 29 februarie 2000.
PRESEDINTELE
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat asistent,
Marioara Prodan