DECIZIE Nr.
358 din 20 martie 2008
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobata prin
Legea nr. 102/2006
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 316 din 22 aprilie 2008
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia Miu -
prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 102/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Salubritate, Apă şi Canal" Voluntari - S.R.L. în Dosarul nr.
3.706/300/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal, cauză înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.
1.741 D/2007.
La apelul nominal răspunde Autoritatea Rutieră Română,
reprezentată prin Daniela Bucşa, consilier juridic, lipsind autorul excepţiei,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele
nr. 1.742D/2007, nr. 1.743D/2007, nr. 1.744D/2007, nr. 1.745D/2007, nr.
1.748D/2007, nr. 1.749D/2007, nr. 1.751 D/2007, nr. 1.752D/2007, nr. 1.753D/2007,
nr. 1.754D/2007, nr. 1.755D/2007, nr. 1.756D/2007 şi nr. 1.757D/2007, având ca
obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 1.741 D/2007, primul înregistrat.
La apelul nominal răspunde aceeaşi parte, prin reprezentant,
lipsă fiind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea dintre părţi şi
dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele
susmenţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr.
1/742D/2007, nr. 1.743D/2007, nr. 1.744D/2007, nr. 1.745D/2007, nr.
1.748D/2007, nr. 1.749D/2007, nr. 1.751 D/2007, nr. 1.752D/2007, nr.
1.753D/2007, nr. 1.754D/2007, nr. 1.755D/2007, nr. 1.756D/2007 şi nr. 1.757D/2007
la Dosarul nr. 1.741 D/2007.
Partea prezenta şi
reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării, întrucât
dosarele au aceleaşi părţi şi acelaşi obiect.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 14 şi ale art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.742D/2007,
nr. 1.743D/2007, nr. 1.744D/2007, nr. 1.745D/2007, nr. 1.748D/2007, nr.
1.749D/2007, nr. 1.751 D/2007, nr. 1.752D/2007, nr. 1.753D/2007, nr.
1.754D/2007, nr. 1.755D/2007, nr. 1.756D/2007 şi nr. 1.757D/2007 la Dosarul nr.
1.741 D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Autorităţii Rutiere Române solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate, depunând note scrise la dosar.
Reprezentantului Ministerului Public, de asemenea, pune
concluzii de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate, invocând şi
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, reţine următoarele:
Prin încheierile din 27 septembrie 2007, 22 octombrie
2007, 8 noiembrie 2007, pronunţate în dosarele nr. 3.706/300/2007, nr.
3.709/300/2007, nr. 3.717/300/2007, nr. 3.936/301/2007, nr. 3.347/300/2007, nr.
3.705/300/2007, nr. 3.710/300/2007, nr. 3.711/300/2007, nr. 3.714/300/2007, nr.
3.715/300/2007, nr. 3.716/300/2007, nr. 3.718/300/2007, nr. 3.720/300/2007 şi,
respectiv, nr. 3.981/301/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 102/2006. Excepţia a fost ridicată de Societatea
Comercială „Salubritate, Apă şi Canal" Voluntari - S.R.L. într-o cauză
având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva unei sancţiuni
contravenţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate,
având un conţinut asemănător, se susţine că
prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 109/2005
privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări prin Legea nr.
102/2006, prin care s-a instituit obligaţia generală de obţinere a licenţei
de traseu, încalcă dispoziţiile art. 53 şi ale art. 135 alin. (1) din Constituţie,
deoarece restrâng în mod nejustificat „exercitarea unui drept fundamental cu
privire la libertatea economică". Autorul excepţiei susţine că, în cazul
neadmiterii excepţiei, se va crea premisa încălcării art. 47, 49 şi 50 din
Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul
excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 102/2006, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006, care au
următorul cuprins: „Transportul rutier public de persoane prin servicii
regulate pe un traseu judeţean sau interjudeţean se poate efectua de către
operatorii de transport rutier numai pe baza licenţei de traseu eliberate de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, perioada de
valabilitate a acesteia fiind limitată de perioada de valabilitate a
programului de transport."
Autorul excepţiei, în esenţă, susţine că prevederile
criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 135 alin. (1)
referitor la economia României, iar în situaţia respingerii excepţiei, susţine că se va crea
premisa încălcării art. 47, 49 şi 50 din Constituţie.
Examinând dispoziţiile criticate în contextul
întregului act normativ, Curtea Constituţională constată că scopul
reglementării a fost organizarea şi asigurarea desfăşurării transporturilor
rutiere în condiţii de siguranţă, de calitate şi de protecţia mediului. Având
în vedere că activitatea de transport public rutier este de interes general,
Curtea reţine că legiuitorul a înţeles să reglementeze competenţa autorităţilor
publice de resort de a organiza serviciul regulat de persoane prin elaborarea
programului de transport şi prin acordarea licenţelor de transport acelor
operatori ce îndeplinesc condiţii de onorabilitate, capacitate financiară şi
competenţă profesională.
Faţă de acestea, Curtea reţine că prin dispoziţiile
art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, astfel
cum au fost modificate prin Legea nr. 102/2006, s-a instituit o garanţie a
siguranţei transportului de interes public, or, în aceste condiţii, prevederile
criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie. Textul
criticat are ca obiectiv final siguranţa transporturilor rutiere de interes
public, şi de aceea el se constituie ca o garanţie a dreptului la viaţă şi la
integritate fizică, fiind în consens cu art. 1 alin. (3) din Constituţie,
potrivit căruia „România este stat de drept [...] în care [...] drepturile
şi libertăţile cetăţenilor [...] reprezintă valori supreme [...]". Tocmai
de aceea dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie prevăd că exerciţiul
unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai
dacă se impune, printre altele, pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor
cetăţenilor.
Curtea Constituţională reţine însă că autorul
excepţiei, în realitate, nu a invocat restrângerea unui drept sau a unei
libertăţi fundamentale, având în vedere că „libertatea economică" nu este
consacrată prin Constituţie ca fiind o libertate fundamentală. Aceasta este o
valoare economică ce îşi extrage dinamismul din libertatea comerţului şi din
libera concurenţă.
Referitor la critica de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
109/2005, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Constituţie, Curtea
constată că acestea nu aduc atingere libertăţii economice, principiilor
economiei de piaţă, libertăţii comerţului şi concurenţei loiale. Legiuitorul a
urmărit ca prin adoptarea dispoziţiilor criticate să asigure condiţii egale de
desfăşurare a activităţii operatorilor de transport rutier, care le oferă
cadrul necesar concurenţei loiale, în condiţii de ordine şi de siguranţă.
Cu privire la critica de neconstituţionalitate
referitoare la încălcarea art. 47 privind nivelul de
trai, a art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi a
art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap din Legea
fundamentală, Curtea constată că acestea nu au relevanţă în cauză.
In acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea
Constituţională prin Decizia nr. 110 din 14 februarie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 6
martie 2008.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 102/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Salubritate, Apă şi Canal" Voluntari - S.R.L. în dosarele nr.
3.347/300/2007, nr. 3.705/300/2007, nr. 3.706/300/2007, nr. 3.709/300/2007, nr.
3.710/300/2007, nr. 3.711/300/2007, nr. 3.714/300/2007, nr. 3.715/300/2007, nr.
3.716/300/2007, nr. 3.717/300/2007, nr. 3.718/300/2007, nr. 3.720/300/2007, nr.
3.936/301/2007, şi, respectiv, nr. 3.981/301/2007 ale Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu