DECIZIE   Nr. 353 din 23 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 alin. 5 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 759 din 29 octombrie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 alin. 5 din Codul penal, exceptie ridicata de Marian Ponov in Dosarul nr. 81/2003 al Tribunalului Militar Bucuresti.
    La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, asistat de avocat Teodor Nita, lipsind celelalte parti, pentru care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei arata ca dispozitiile art. 184 alin. 5 din Codul penal sunt neconstitutionale, deoarece incalca prevederile art. 16 si ale art. 22 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi si dreptul la integritate fizica si psihica. Astfel, se mentioneaza ca se creeaza o inegalitate a cetatenilor in fata legii cata vreme dispozitia criticata permite doar pentru faptele incriminate in alin. 1 si 3 ale art. 184 din Codul penal punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si impacarea partilor, care inlatura raspunderea penala. Totodata, se precizeaza ca aceasta facultate nu este recunoscuta si in cazul faptelor prevazute in alin. 2, 4 si 4^1 ale art. 184 din Codul penal, solutionarea conflictului de drept penal nefiind lasata la indemana partilor, desi valorile sociale ocrotite de lege (integritatea corporala si viata personala) sunt aceleasi, fiind garantate distinct si de catre Legea fundamentala.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 182 din Codul penal nu incalca prevederile constitutionale. In procesul penal principiul oficialitatii constituie regula, iar legiuitorul este suveran sa stabileasca, cu titlu de exceptie, situatiile in care vointa persoanei vatamate ar duce la stingerea actiunii penale. In cazul dispozitiilor criticate legiuitorul nu a stabilit o astfel de exceptie datorita gravitatii faptei incriminate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 8 mai 2003, pronuntata in Dosarul nr. 81/2003 Tribunalul Militar Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 alin. 5 din Codul penal, exceptie ridicata de Marian Ponov, inculpat in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale, deoarece prevad ca actiunea penala pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, numai pentru vatamarea corporala simpla, prevazuta in art. 184 alin. 1 si 3 din Codul penal, nu si in cazul in care s-a provocat din culpa o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii, prevazuta in alin. 2 al aceluiasi articol, cum a fost cazul in speta, in care autorul a impuscat din imprudenta o alta persoana, careia i-a cauzat o vatamare corporala grava. In opinia autorului exceptiei, o astfel de fapta ar trebui sa fie urmarita la plangerea prealabila a persoanei vatamate, care are dreptul sa dispuna de integritatea corporala si de sanatatea sa. Dispozitiile legale criticate sunt contrare, de aceea, prevederilor constitutionale ale art. 16, referitoare la egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, precum si celor ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la integritate fizica si psihica.
    Instanta apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 184 alin. 5 din Codul penal nu numai ca nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, dar reprezinta chiar o aplicare a acestora. Excluderea de la procedura plangerii prealabile a vatamarii corporale prevazute in art. 184 alin. 2, 4 si 4^1 nu constituie o problema de constitutionalitate, ci o optiune legislativa, urmarirea din oficiu a infractorilor in cazul vatamarii corporale din culpa in varianta agravata constituind o garantie pentru apararea integritatii corporale si sanatatii persoanei.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece legiuitorul, prin atributul sau exclusiv de legiferare, poate admite exceptii de la principiul oficialitatii procesului penal, permitand solutia impacarii partilor din proces, dar numai intr-o sfera restransa a domeniului infractional, prin aceasta nefiind incalcate prevederile art. 16 din Constitutie.
    Guvernul considera, de asemenea, ca exceptia este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili regulile de desfasurare a procesului penal, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, precum si reguli speciale de procedura si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, cum este cazul procedurii plangerii prealabile. Totodata, din ratiuni de politica penala, legiuitorul poate stabili infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate si la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Criteriul folosit de legiuitor este gradul de pericol al infractiunilor, in speta intre vatamarea corporala si vatamarea corporala grava din culpa. De aceea nu poate fi invocata incalcarea egalitatii in drepturi a cetatenilor, fiind vorba de situatii diferite.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 184 alin. 5 din Codul penal sunt constitutionale. In legatura cu aceasta se arata ca legiuitorul a avut motive diferite care au condus la prevederea plangerii prealabile in cazurile prevazute la art. 184 alin. 1 si 3, fata de celelalte cazuri (art. 184 alin. 2, 4 si 4^1 din Codul penal). In aceste din urma situatii, fata de imprejurarile in care fapta se comite, dar mai ales fata de rezultatul mai grav care se produce, prevederea tragerii la raspundere penala, care sa fie conditionata de un act de vointa al persoanei vatamate, nu se justifica. Nu se poate vorbi despre incalcarea egalitatii in drepturi, fiind vorba despre situatii diferite.
    Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 184 alin. 5 din Codul penal, care au urmatorul continut: "Pentru faptele prevazute la alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala."
    Autorul exceptiei considera aceste dispozitii ca fiind neconstitutionale, deoarece nu prevad procedura plangerii prealabile si a impacarii partilor si pentru celelalte variante ale infractiunii de vatamare corporala din culpa. Aceasta omisiune a legiuitorului este contrara, in opinia autorului exceptiei, prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi si ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la integritate fizica si psihica al persoanei. Referindu-se la situatia din speta, autorul exceptiei afirma ca, desi s-a impacat cu persoana vatamata, el este totusi tras la raspundere din oficiu, impotriva vointei persoanei vatamate.
    Examinand dispozitiile legale criticate prin raportare la prevederile constitutionale invocate in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca nici una dintre criticile formulate nu este intemeiata. Este atributul constitutional al legiuitorului de a stabili competenta si procedura de judecata, inclusiv procedura plangerii prealabile si a impacarii partilor, ca exceptii de la principiul oficialitatii procesului penal [art. 125 alin. (3) din Constitutie]. Legiuitorul este acela care stabileste infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate si la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Selectia se bazeaza pe gradul de pericol social al infractiunii, in diferitele variante ale acesteia, precum si pe alte ratiuni de politica penala, in concordanta cu dispozitiile si principiile Constitutiei.
    Cu privire la dispozitiile art. 184 alin. 5 din Codul penal, este de remarcat distinctia pe care legiuitorul o face intre vatamarea corporala si vatamarea corporala grava, excluzand pentru aceasta din urma posibilitatea ca punerea in miscare si exercitarea actiunii penale sa depinda de vointa persoanei vatamate. Fiind vorba de doua situatii diferite, tratamentul juridic nu putea fi decat diferit, astfel ca nu se poate invoca incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi.
    De altfel, cu privire la aceste critici de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 65/2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 182 din Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 258 din 17 aprilie 2002. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 182 din Codul penal se sustinea, ca si in cazul de fata, ca acestea sunt contrare prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie, pentru aceleasi considerente, respectiv omisiunea prevederii impacarii partilor drept cauza de inlaturare a raspunderii penale. Respingand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala a aratat ca, din ratiuni de politica penala, legiuitorul admite exceptii de la caracterul oficial al actiunii penale in cazul unor infractiuni, cum este si cea din cauza. Optiunea legiuitorului, in astfel de cazuri, nu este limitata prin Constitutie.
    Solutia adoptata, precum si considerentele pe care aceasta se intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au fost evocate imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 alin. 5 din Codul penal, exceptie ridicata de Marian Ponov in Dosarul nr. 81/2003 al Tribunalului Militar Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 septembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu