DECIZIE Nr.
334 din 18 aprilie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (4) si art. 6 alin. (1)-(3)
din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 454 din 25 mai 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu
- judecător
Ion Predescu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Cristina Cătălina Turcu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi ale art. 6 alin. (1)
-(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Viaggi & Vacanze" - S.R.L.
din Bucureşti în Dosarul nr. 9.657/2005 al Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 278 D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie de
neconstitutionalitate, ridicată de Gal Frenţ în
Dosarul nr. 77/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei de neconstitutionalitate, arătând că asupra acesteia Curtea
Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii, aşa încât se impune
păstrarea jurisprudenţei în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierile din 12 ianuarie 2006 şi din 31
ianuarie 2006, pronunţate în Dosarele nr. 9.657/2005 şi nr. 77/301/2006, Judecătoria
Râmnicu-Vâlcea şi Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti au sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin.
(4) şi art. 6 alin. (1)- 3) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Viaggi & Vacanze" - S.R.L din Bucureşti într-o cauză având ca obiect
somaţie de plată şi de Gal Frenţ într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei
acţiuni în anulare a ordonanţei privind somaţia de plată.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia consideră că dispoziţiile
legale criticate „în partea referitoare la soluţionarea pricinii doar pe baza
înscrisurilor" contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21, art. 24
şi art. 53 din Constituţie. Totodată, se arată că acestea „permit instanţei de
judecată să soluţioneze o cauză fără a-şi exercita obligaţia de aflare a adevărului,
doar pe baza susţinerilor subiective ale creditoarei, fără ca debitoarea să
poată administra probe în apărare, limitând, astfel, dreptul debitorului [...]
la apărare, la exerciţiul căilor de atac".
Judecătoria Râmnicu-Vâlcea şi Judecătoria Sectorului
3 Bucureşti apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, în acest sens statuând
şi Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 4 alin. (4) şi ale art. 6 alin. (1) -(3) din
Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au
următorul cuprins:
- Art. 4 alin. (4): „In
citaţie se va face menţiunea că până cel mai târziu în ziua fixată pentru
înfăţişare debitorul poate să depună întâmpinare, precum şi actele ce pot
contribui la soluţionarea cererii.";
- Art. 6 alin. (1)
-(3): „(1) Dacă nu a intervenit închiderea
dosarului în condiţiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor
depuse, precum şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, ce i-au fost
prezentate potrivit art. 4.
(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1)
constată că pretenţiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite
ordonanţa care va conţine somaţia de plată către debitor, precum şi termenul de
plată.
(3) Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile
şi nici nu va depăşi 30 de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen
potrivit înţelegerii părţilor."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 privitor la
accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare şi art. 53
privitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine
următoarele:
Prevederile legale criticate au mai format obiectul
controlului de constituţionalitate, prin raportare la
aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală.
Astfel, prin Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, Curtea a reţinut că „Ordonanţa
Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură specială şi accelerată, derogatorie
de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât
mai scurt a creanţelor. Acest caracter special al procedurii a determinat
limitarea mijloacelor de probă, utilizabile în prima fază, la înscrisuri,
completate de explicaţiile şi lămuririle date de părţi".
Cât priveşte susţinerea potrivit căreia textele de lege
criticate aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea
a reţinut prin Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 565
din 6 august 2003, că „mijloacele procedurale puse la îndemâna părţilor diferă
tocmai datorită caracterului special al procedurii, fără ca prin aceasta să se
instituie vreo discriminare, fără ca una dintre părţi să fie privilegiată, iar
cealaltă dezavantajată".
Curtea a mai statuat, prin Decizia nr. 447 din 26
octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, că textele
de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 21 şi 24 din Constituţie,
„întrucât ordonanţa privind somaţia de plată, ce urmează a fi emisă de
judecător, se va referi doar la obligaţii de plată a unor sume de bani
rezultate din înscrisuri însuşite de părţi". Aşa fiind, „este justificată
cerinţa ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale
raporturilor juridice dintre părţi urmează a fi rezolvate conform
reglementărilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru
ambele părţi, ele având condiţii identice pentru exercitarea dreptului la
apărare, fără a se încălca prin aceasta egalitatea în drepturi sau accesul
liber la justiţie şi la un proces echitabil".
Intrucât nu au intervenit elemente noi care să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele
cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
Curtea mai observă că prin textele de lege criticate nu
se aduce nici o restrângere exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 6 alin. (1) -(3) din Ordonanţa
Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Viaggi & Vacanze" - S.R.L. din Bucureşti în
Dosarul nr. 9.657/2005 al Judecătoriei Râmnicu - Vâlcea şi de Gal Frenţ în
Dosarul nr. 77/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu