DECIZIE   Nr. 334 din 16 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 si 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 937 din 13 octombrie 2004

    Ioan Vida                - presedinte
    Aspazia Cojocaru         - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Acsinte Gaspar           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Ion Predescu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Aurelia Popa             - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 si 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, exceptie ridicata de Vasilica I. Andrei in Dosarul nr. 731/2004 al Tribunalului Dambovita - Sectia civila.
    La apelul nominal se prezinta partea Casa Judeteana de Pensii Dambovita, prin consilier juridic Mihaela Mihai, lipsind autoarea exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul partii prezente sustine netemeinicia exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca textele de lege criticate reprezinta concretizarea prevederilor constitutionale referitoare la dreptul la pensie.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 din Legea nr. 19/2000 ca fiind neintemeiata, sustinand ca textul de lege criticat nu contine elemente de natura a aduce atingere dreptului la pensie. In ceea ce priveste dispozitiile art. 187 din aceeasi lege, se apreciaza ca, intrucat autorul exceptiei nu a motivat in ce maniera reglementarea legala contravine Constitutiei, critica cu un atare obiect este inadmisibila.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 731/2004, Tribunalul Dambovita - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 din Legea nr. 19/2000, exceptie ridicata de Vasilica I. Andrei.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 74 din Legea nr. 19/2000 incalca dreptul fundamental la pensie, prevazut de art. 47 din Constitutie, republicata, anulandu-i dreptul la pensia pentru agricultori, pentru care a muncit in C.A.P. timp de 25 de ani. De asemenea, considera ca sunt neconstitutionale si dispozitiile art. 187 din aceeasi lege, deoarece incalca un principiu de baza al dreptului comun, stabilind o obligatie de despagubire fara a fi dovedita existenta faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.
    Tribunalul Dambovita - Sectia civila apreciaza ca dispozitiile art. 74 din Legea nr. 19/2000 sunt in deplin acord cu prevederile art. 47 din Constitutie, republicata. In ceea ce priveste critica art. 187 din Legea nr. 19/2000, aceasta nu poate fi calificata ca fiind exceptie de neconstitutionalitate, intrucat autorul invoca neconcordanta textului de lege cu anumite norme de drept civil, iar nu cu prevederile Constitutiei.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
    Guvernul arata ca prevederile art. 74 din Legea nr. 19/2000 dau expresie obligatiei statului, instituita de art. 47 alin. (1) din Constitutie, republicata, de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate este considerata ca fiind lipsita de temei.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 74 din Legea nr. 19/2000 nu contravin in nici un mod prevederilor constitutionale invocate, ci, dimpotriva, reprezinta o concretizare a acestora. Astfel, textul de lege criticat reglementeaza o masura suplimentara de protectie sociala, respectiv posibilitatea sotului supravietuitor, care are drept de pensie de urmas dupa sotul decedat, de a opta pentru pensia mai avantajoasa in situatia in care beneficiaza si de pensie proprie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate formulata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, conform incheierii de sesizare, il constituie dispozitiile art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile ulterioare. Aceste dispozitii au urmatorul continut: "Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie."
    In opinia autorului exceptiei dispozitiile art. 74 din Legea nr. 19/2000 sunt contrare prevederilor art. 47 din Constitutie, republicata, potrivit carora: "(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trei decent.
    (2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii."
    Autorul exceptiei a criticat pentru neconstitutionalitate si dispozitiile art. 187 din aceeasi lege, fara a indica prevederea constitutionala careia ar contraveni. Instanta judecatoreasca a considerat ca aceasta critica nu reprezinta o exceptie de neconstitutionalitate, ci, eventual, o aparare de fond, dar nu a respins exceptia, in conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata. In aceasta situatie, Curtea se va pronunta si cu privire la critica de neconstitutionalitate a acestui text de lege, care prevede ca: "(1) Sumele incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale se recupereaza de la beneficiari in termenul de prescriptie de 3 ani.
    (2) In cazul prestatiilor de asigurari sociale, altele decat pensiile, recuperarea sumelor prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata drepturilor de asigurari sociale.
    (3) Casele teritoriale de pensii recupereaza sumele platite necuvenit de la platitorii prevazuti la alin. (2).
    (4) Sumele platite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recupereaza de la beneficiari in baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. [...]"
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile art. 47 din Constitutie, republicata, prevad dreptul cetatenilor la pensie, alaturi de alte forme de asigurari sociale, publice sau private, prevazute de legi. Prin urmare, conditiile concrete de exercitare si continutul dreptului la pensie se stabilesc prin lege. In cadrul sistemului public de pensii exercitarea dreptului la pensie se poate face numai in privinta unui singur tip de pensie, iar nu prin cumularea mai multor tipuri.
    Curtea constata ca art. 74 din Legea nr. 19/2000 nu aduce atingere dreptului constitutional la pensie si nu restrange exercitarea acestuia, ci contine o reglementare favorabila persoanei care, potrivit legii, are vocatie la doua tipuri de pensii, unul pe baza dreptului subiectiv pentru propria sa contributie la fondurile de asigurari sociale si unul prin subrogare partiala in drepturile sotului decedat. Persoana respectiva are dreptul sa opteze pentru tipul de pensie al carui cuantum este mai avantajos. Asadar, dreptul propriu la pensie nu se stinge, ci se inlocuieste printr-un drept, care are aceeasi natura juridica, dar este mai avantajos.
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 187 din Legea nr. 19/2000, Curtea apreciaza ca acestea nu contravin nici unei prevederi constitutionale, ci, dimpotriva, se intemeiaza pe indatorirea prevazuta de art. 57 din Constitutie, republicata, potrivit careia drepturile si libertatile trebuie exercitate cu buna-credinta si fara sa se incalce drepturile si libertatile altora. Obligatia de restituire a drepturilor de asigurari sociale incasate necuvenit nu se intemeiaza pe regulile raspunderii civile delictuale, ci pe normele de drept comun referitoare la imbogatirea fara justa cauza, cuprinse in art. 992 si urmatoarele din Codul civil.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 si 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, exceptie ridicata de Vasilica I. Andrei in Dosarul nr. 731/2004 al Tribunalului Dambovita - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu