DECIZIE   Nr. 333 din 16 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V si VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2002

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 765 din 31 octombrie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V si VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2002, exceptie ridicata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Judetului Dambovita in Dosarul nr. 143/2003 al Judecatoriei Targoviste.
    La apelul nominal raspund consilier juridic Nicoleta Negut pentru Ministerul Finantelor Publice, consilier juridic Alexandru Stanciu pentru Oficiul National al Registrului Comertului si consilier juridic Olga Suba pentru Ministerul Justitiei, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Finantelor Publice solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V si VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002. Se arata ca, in acest sens, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 212/2003, iar argumentele avute in vedere in considerentele deciziei sunt valabile si in cauza de fata.
    Reprezentantul Oficiului National al Registrului Comertului solicita respingerea exceptiei, conform notelor scrise depuse la dosarul cauzei.
    Reprezentantul Ministerului Justitiei considera ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 sunt constitutionale. Se arata ca prin Decizia nr. 212/2003 Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V si VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002, constatand ca acestea nu incalca prevederile art. 41 alin. (2) si ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondata, a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens este invocata jurisprudenta Curtii Constitutionale, considerand ca in cauza nu sunt elemente noi pentru a o modifica.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 24 ianuarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 143/2003, Judecatoria Targoviste a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V si VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2002, exceptie ridicata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Judetului Dambovita.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia arata ca prevederile legale criticate "realizeaza o veritabila nationalizare a patrimoniului privat al Camerelor de Comert si Industrie", desi "aceasta institutie juridica nu-si gaseste consacrarea in actuala Constitutie, fiind considerata incompatibila cu noul stat de drept". Totodata, considera ca divizarea camerelor de comert si industrie, ca persoane juridice, nu poate fi decisa prin ordonanta de urgenta.
    In sustinerea exceptiei este invocata incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 41 alin. (2) si ale art. 135 alin. (1) si (6).
    Judecatoria Targoviste considera ca exceptia este intemeiata, sustinand ca "prin solutionarea acestei exceptii se poate evita cauzarea unor grave prejudicii in activitatea camerelor de comert si industrie, periclitand functionarea si chiar existenta acestora".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se sustine, in esenta, ca, potrivit evidentelor Ministerului Finantelor Publice, "din incasarile realizate, potrivit legii, de oficiile registrului comertului, s-au acoperit cheltuielile de organizare si functionare a acestora si s-au inregistrat importante excedente. Intrucat o parte semnificativa din bunurile cu care au fost dotate oficiile registrului comertului provine din veniturile pe care acestea le-au realizat, este legal si echitabil ca la desprinderea respectivelor oficii de camerele de comert si industrie sa se determine si cota de contributie la achizitionarea bunurilor cu care au fost dotate". De altfel, mentioneaza Guvernul, "prin art. VI al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 129/2002, asa cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2002, se stipuleaza, in mod expres, ca <<bunurile din dotarea Oficiului National al Registrului Comertului, a oficiilor registrului comertului si a birourilor unice, in limita aportului acestora la dobandirea respectivelor bunuri constituie patrimoniul Oficiului National al Registrului Comertului>>. In raport cu modul de constituire al acestui patrimoniu, nu se poate pune problema unei confiscari si, cu atat mai putin, a unei nationalizari".
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile criticate sunt constitutionale. In acest sens, se arata ca "prin vointa legiuitorului, suportul logistic si documentele privind activitatea registrului comertului nu sunt proprietatea privata a camerelor de comert, ci constituie un patrimoniu afectat realizarii functiilor specifice registrului comertului care, prin atributiile si importanta activitatii, reprezinta o institutie de interes public", astfel ca nu poate fi retinuta incalcarea dispozitiilor art. 41 alin. (2) si art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, intrucat, "conform art. 41 alin. (1) teza a 2-a din Legea fundamentala, limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege".
    In legatura cu pretinsa neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002, modificata si completata, Avocatul Poporului considera ca "nici aceasta nu poate fi retinuta, intrucat, potrivit textelor legale criticate, constituie patrimoniu al Oficiului National al Registrului Comertului bunurile aflate in dotarea acestuia, dar numai in limita aportului sau la dobandirea bunurilor respective". In consecinta, considera Avocatul Poporului, "nefiind preluate decat acele bunuri dobandite prin aportul Oficiului National al Registrului Comertului, nu poate fi sustinuta incalcarea principiului inviolabilitatii proprietatii private".
    In plus, se apreciaza in continuare, "conform art. VI alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002, modificata si completata, bunurile aflate in dotarea Oficiului National al Registrului Comertului, a oficiilor registrului comertului si birourilor unice vor fi numai folosite de catre Oficiul National al Registrului Comertului, nefiind trecute in proprietatea sa. De asemenea, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, predarea-preluarea acestor bunuri se realizeaza prin protocol, ceea ce nu impiedica partile sa stabileasca contravaloarea folosintei lor".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. V si VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129 din 4 octombrie 2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 746 din 11 octombrie 2002, dispozitii modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156 din 7 noiembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 850 din 25 noiembrie 2002.
    Dispozitiile criticate au urmatorul cuprins:
    - Art. V: "(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta bazele de date, aplicatiile de intretinere si utilizare a acestora, necesare in vederea tinerii si administrarii registrelor comertului de catre Oficiul National al Registrului Comertului, respectiv oficiile registrului comertului de pe langa camerele de comert si industrie teritoriale, si functionarii birourilor unice din cadrul camerelor de comert si industrie teritoriale, precum si documentele care privesc activitatea acestora se preiau de catre Ministerul Justitiei - Oficiul National al Registrului Comertului si de catre oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, pe baza de protocol de predare-preluare incheiat intre reprezentantii Ministerului Justitiei si cei ai camerelor de comert si industrie teritoriale.
    (2) Modul de utilizare de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si de catre camerele de comert si industrie teritoriale a informatiilor cuprinse in bazele de date se stabileste pe baza contractuala sau prin protocol.";
    - Art. VI: "(1) Bunurile aflate in dotarea Oficiului National al Registrului Comertului, a oficiilor registrului comertului si a birourilor unice constituie, in limita aportului acestora la dobandirea bunurilor respective, patrimoniul Oficiului National al Registrului Comertului si vor fi folosite potrivit destinatiei stabilite.
    (2) Determinarea aportului prevazut la alin. (1) se va realiza pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice.
    (3) Predarea-preluarea bunurilor prevazute la alin. (1) se efectueaza prin protocol incheiat intre reprezentantii Ministerului Justitiei si cei ai Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si, respectiv, ai camerelor de comert si industrie teritoriale."
    Critica de neconstitutionalitate a textelor mentionate se bazeaza pe sustinerea ca sunt incalcate dispozitiile art. 41 alin. (2) si ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, texte care au urmatorul cuprins:
    - Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
    - Art. 135 alin. (1) si (6): "(1) Statul ocroteste proprietatea. [...]
    (6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata.
    Dispozitiile legale care formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in acest dosar au mai fost supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curte. Astfel, prin Decizia nr. 212 din 15 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 471 din 1 iulie 2003, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. V, VI si VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2002, constatand ca acestea nu incalca dispozitiile art. 41 alin. (2) si nici pe cele ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, texte invocate si in acea cauza in sustinerea exceptiei.
    In esenta, Curtea a retinut ca organizarea Oficiului National al Registrului Comertului in subordinea Ministerului Justitiei, iar nu pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, reprezinta o optiune a legiuitorului ce nu constituie, asa cum sustine autorul exceptiei, divizarea acestei din urma persoane juridice. In considerentele deciziei se arata ca "Oficiul National al Registrului Comertului nu a fost nici potrivit redactarii anterioare a textului parte constitutiva a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, ci un serviciu public organizat pe langa aceasta, ca o structura de sine statatoare. Reglementarea serviciului public al registrului comertului nu este supusa regulilor dreptului civil, ci normelor de drept administrativ, potrivit carora intre serviciul public si baza sa materiala exista o legatura substantiala. Asa fiind, in cauza nu sunt incidente dispozitiile constitutionale privind dreptul de proprietate nici cu privire la constituirea patrimoniului Oficiului National al Registrului Comertului din bunurile aflate in dotarea oficiului, a oficiilor registrului comertului si a birourilor unice, in limita aportului lor la dobandirea bunurilor si pentru a fi folosite potrivit destinatiei stabilite. Existenta acestor bunuri in proprietatea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti ar constitui o depasire a obiectului de activitate al acesteia. De altfel, orice alta solutie ar duce la imbogatirea fara justa cauza a camerelor de comert si industrie, care si-ar insusi pe aceasta cale, in mod ilegal, bunuri provenite din venituri bugetare. Mai mult, potrivit pct. I.29 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea institutiile publice apartin domeniului public, ele neputand intra pe nici o cale in proprietatea unei persoane juridice de drept privat.
    Pe de alta parte, in ceea ce priveste veniturile rezultate din activitatea desfasurata de serviciul public, de regula, acestea sunt venituri bugetare, in masura in care ele nu sunt utilizate pentru functionarea serviciului public. Asa fiind, regula este aplicabila si in cauza, iar prin aceasta nu se incalca prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti neavand un drept de proprietate asupra bunurilor aflate in dotarea Oficiului National al Registrului Comertului, a oficiilor registrului comertului si a birourilor unice".
    Considerentele avute in vedere de Curtea Constitutionala pentru pronuntarea deciziei mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi in ceea ce priveste art. VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 si cu unanimitate de voturi in ceea ce priveste celelalte dispozitii criticate,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V si VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2002, exceptie ridicata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Judetului Dambovita in Dosarul nr. 143/2003 al Judecatoriei Targoviste.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta