DECIZIE Nr.
325 din 13 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 344 din 5 mai 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel
Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Ordonanţa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Comcerealis" - S.A. din Craiova în Dosarul nr.
1.575/54/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi
fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
administratorul şi avocaţii Viorel Găină şi Gheorghe Dogaru, cu împuterniciri
depuse la dosar, iar pentru Societatea de Investiţii Financiare Oltenia - S.A.,
consilierul juridic Marieta Daniela Vărzaru, cu delegaţie depusă la dosar,
lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Apărătorii autorului excepţiei de neconstituţionalitate
solicită admiterea acesteia, întrucât dispoziţiile criticate contravin
prevederilor art. 44, ale art. 45 şi ale art. 53 din Constituţie. In acest
sens, arată că prin reglementarea răspunderii solidare a persoanei juridice cu
debitorul insolvabil se instituie o prezumţie de ilicitate a dobândirii averii,
fără a se ţine seama de reaua sau buna-credinţă, se îngrădeşte libera
iniţiativă şi se restrânge exerciţiul dreptului de asociere, al dreptului de a
încheia anumite tranzacţii şi al dreptului de a încheia contracte de muncă.
Totodată, arată că singura culpă a persoanei juridice care va răspunde solidar
este aceea că a avut relaţii contractuale cu debitorul insolvent, ceea ce
contravine şi Protocolului nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la proprietate. In final, susţin
că dispoziţiile criticate creează premisele pentru un abuz din partea organelor
fiscale.
Consilierul juridic al Societăţii de Investiţii
Financiare Oltenia - S.A. solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile criticate nu specifică data de la
care se aplică, fiind astfel retroactive. In acest sens, depune şi concluzii
scrise.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
întrucât instituirea răspunderii solidare a persoanei juridice s-a făcut având
în vedere legătura contractuală strânsă dintre aceasta şi debitorul său, iar
condiţiile stricte ale acestei răspunderi reprezintă limitări permise ale
dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza
a doua din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 8 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.575/54/2007, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedură fiscală. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială
„Comcerealis" - S.A. din Craiova în dosarul cu numărul de mai sus, având
ca obiect suspendarea executării unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale, întrucât prin instituirea răspunderii solidare a unei alte
persoane, fizice sau juridice, cu debitorul declarat insolvabil, se încalcă
principiile constituţionale ale garantării dreptului de proprietate şi al
liberei iniţiative.
Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate
nu contravin Constituţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate nu conţin norme contrare prevederilor
invocate din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, având următorul cuprins:
„Persoana juridică
răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod
sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată
sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfăşoară efectiv aceeaşi
activitate sau aceleaşi activităţi ca şi debitorul şi dacă este îndeplinită cel
puţin una dintre următoarele condiţii:
a) dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de
proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă
a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă netă a
tuturor activelor corporale ale dobânditorului;
b) are raporturi comerciale contractuale cu clienţii
şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi, care, în proporţie de cel
puţin jumătate, au avut sau au raporturi
contractuale cu debitorul;
c) are raporturi de muncă sau civile de prestări de
servicii cu cel puţin jumătate dintre angajaţii sau prestatorii de servicii ai
debitorului."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate
privată, ale art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 53 privind
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi la
cele ale Protocolului nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale, privind proprietatea.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile criticate instituie răspunderea solidară a persoanei
juridice cu debitorul declarat insolvabil sau declarat insolvent, dacă această
persoană controlează, este controlată sau se află sub control comun cu
debitorul, dacă desfăşoară efectiv aceeaşi activitate sau aceleaşi activităţi
ca şi debitorul şi dacă mai este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile
enumerate la lit. a)-c) ale textului criticat. Aşadar, această răspundere
solidară a persoanei juridice cu debitorul său nu are loc în orice condiţii, ci
trebuie să fie îndeplinite cerinţele restrictive prevăzute de textul de lege
atacat, cerinţe fireşti având în vedere relaţiile contractuale dintre persoana
juridică ce va răspunde solidar alături de debitorul său.
Totodată, Curtea constată că, potrivit art. 44 alin.
(1) din Constituţie, dreptul de proprietate este garantat, însă conţinutul şi limitele acestui drept sunt stabilite
de lege. Aşadar, nu se poate reţine că textul de lege criticat încalcă
prevederile referitoare la proprietate din Constituţie şi din Protocolul nr. 1
la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
In ceea ce priveşte susţinerea referitoare la
încălcarea dispoziţiilor art. 45 din Legea fundamentală referitoare la
libertatea economică, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată,
deoarece faptul că se instituie răspunderea solidară a unei persoane juridice
alături de debitorul insolvent sau insolvabil, în anumite condiţii restrictive
care au în vedere relaţiile juridice strânse între acestea, nu echivalează cu o
restrângere a liberei iniţiative. In acest sens, accesul liber al persoanelor
la o activitate economică şi liberă iniţiativă este garantat, „în condiţiile
legii".
In final, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a
prevederilor art. 53 din Constituţie, întrucât nu a constatat existenţa vreunui
drept sau a vreunei libertăţi care să fi fost restrânse prin dispoziţiile de
lege criticate.
Cât priveşte susţinerea privind eventualele abuzuri din
partea organelor fiscale în aplicarea dispoziţiilor de lege criticate, Curtea constată
că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci o
problemă de aplicare a legii, care intră în competenţa instanţelor
judecătoreşti.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Comcerealis" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 1.575/54/2007 al Curţii de
Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean