DECIZIE Nr. 314 din 14 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin.
(1) din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 694 din 2 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Predescu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Valentina Barbateanu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 27 alin. (1) din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001, exceptie ridicata de Centrul de Educatie Speciala
"Speranta" din Timisoara si Fundatia de Abilitare "Speranta"
din Timisoara in Dosarul nr. 5.032/CA/2004 al Tribunalului Timis - Sectia
comerciala si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Cauza aflandu-se in stare de judecata, Curtea acorda cuvantul
reprezentantului Ministerului Public, care arata ca la data invocarii exceptiei
de neconstitutionalitate prevederile art. 27 alin. (1) din Legea administratiei
publice locale nr. 215/2001 erau abrogate, continutul lor fiind insa preluat in
art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului.
Referindu-se la acest din urma text de lege, apreciaza ca este neintemeiata
critica autorilor exceptiei, intrucat se bazeaza pe o interpretare restrictiva
si izolata. In acest sens, precizeaza ca actele administrative pot fi atacate
in contencios administrativ de orice persoana vatamata de o autoritate publica
intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, aceasta posibilitate nefiind
rezervata exclusiv prefectului. Textul de lege criticat preia, in esenta,
dispozitiile art. 123 alin. (5) din Constitutie. Fata de cele sustinute,
solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 26 alin. (1) din
Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului ca neintemeiata.
La dosar a fost depus punctul de vedere al Consiliului Local al
Municipiului Timisoara, prin care se solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata. In exercitarea atributiilor conferite
prin lege, consiliile locale adopta hotarari a caror legalitate este verificata
de prefect, care poate solicita revocarea hotararii sau o poate ataca in
contencios administrativ. Prefectul nu poate cenzura hotararile autoritatilor
publice locale decat in limita prerogativelor date de lege. In plus, prefectul
poate verifica numai legalitatea actelor administrative de autoritate, nu si a
celor de gestiune. Considera ca "hotararile consiliilor locale cu privire
la administrarea bunurilor din domeniul public si privat al statului si
unitatilor administrativ-teritoriale, precum si resursele financiare sunt
excluse din sfera contenciosului administrativ, caz in care astfel de cereri
sunt inadmisibile".
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul 5.032/CA/2004,
Tribunalul Timis - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
27 alin. (1) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Centrul de Educatie
Speciala "Speranta" din Timisoara si Fundatia de Abilitare
"Speranta" din Timisoara intr-un litigiu de contencios administrativ
avand ca obiect anularea unei hotarari a Consiliului Local al Municipiului
Timisoara de atribuire a unui teren in folosinta gratuita a Universitatii de
Vest Timisoara - Facultatea de Stiinte Economice.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca
art. 27 alin. (1) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 este
neconstitutional "in masura in care atribuie in exclusivitate prefectului
dreptul de a ataca in contencios administrativ actele administrative emise de
autoritatile publice locale si refuza acest drept persoanelor ale caror
drepturi sau interese legitime au fost vatamate prin actul administrativ".
Textul de lege criticat, prin limitarea categoriilor de persoane "care pot
initia actiunea judiciara in controlul de legalitate al actelor
administrative", este contrar prevederilor constitutionale ale art. 21
alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie, ale art. 52 alin. (1) si
(2) privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica de a obtine
recunoasterea dreptului sau a interesului legitim, anularea actului si
repararea pagubei, precum si ale art. 126 alin. (6) referitoare la garantarea
controlului judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice.
Tribunalul Timis - Sectia comerciala si de contencios administrativ
considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat
reglementarea din Legea nr. 215/2001, conform careia doar prefectul are
posibilitatea de a solicita anularea unei hotarari emise de consiliul local,
reprezinta "o procedura instituita de o lege speciala, derogatorie de la
dreptul comun in materie, care este Legea nr. 29/1990, in cadrul careia nu
poate interveni o persoana fizica sau juridica pentru anularea unei hotarari a
carei legalitate se verifica prin atributii date prefectului". Apreciaza
ca este "la latitudinea legislativului sa adopte legi in domenii speciale
de activitate, daca acestea sunt in deplin acord cu Constitutia".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul precizeaza ca textul criticat a fost abrogat de art. 44 din Legea
nr. 340/2004 privind institutia prefectului, continutul acestuia fiind preluat
in art. 26 alin. (1) din aceasta lege. Guvernul argumenteaza ca
"posibilitatea prefectului de a ataca in contencios actele administrative
ale autoritatilor publice, considerate ilegale, reprezinta consecinta
atributiei prevazute de lege pentru prefect de a verifica legalitatea actelor
administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale
si judetene, cu exceptia actelor de gestiune, (...) atributie care, in lipsa
dreptului la actiune in contencios, ar fi lipsita de finalitate".
Neincluderea in Legea administratiei publice locale a unor dispozitii
referitoare la posibilitatea altor subiecte de drept - persoane fizice sau
juridice - de a ataca in contencios actele autoritatilor publice locale
"este expresia vointei legiuitorului, care, reglementand organizarea si
functionarea autoritatilor publice locale, a considerat oportun ca aceasta
atributie sa fie data doar prefectului, nu si altor autoritati ale
administratiei publice". Prin Decizia nr. IV din 23 iunie 2003 Curtea
Suprema de Justitie a decis ca primarul nu are calitatea de a ataca in
contencios hotararile adoptate de consiliul local, acest drept revenind doar
prefectului; din decizia citata se desprinde ideea ca aceasta imposibilitate se
impune primarului, ca autoritate executiva a aceleiasi persoane juridice,
respectiv consiliul local, decizia nefiind in sensul ca acest drept ar apartine
in exclusivitate prefectului. De asemenea, precizeaza ca limitele si conditiile
exercitarii dreptului garantat prin art. 52 alin. (1) din Constitutie sunt
stabilite in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, din dispozitiile
careia rezulta ca "in actiunea in contenciosul ce vizeaza raportul dintre
persoanele fizice sau juridice si autoritatile publice poate fi invocata atat
vatamarea unui drept sau interes legitim, cat si nelegalitatea actului".
In concluzie, Guvernul considera ca textul de lege criticat de catre autorul
exceptiei este neconstitutional "in masura in care atribuie in
exclusivitate prefectului dreptul de a ataca in contencios administrativ actele
administrative adoptate sau emise de catre autoritatile publice locale si
refuza acest drept persoanelor ale caror drepturi sau interese legitime au fost
vatamate prin actul administrativ"; intr-o alta interpretare, s-ar incalca
prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.
Avocatul Poporului considera ca, in absenta opiniei instantei, sesizarea
Curtii Constitutionale nu este legala. Potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea
acesteia se dispune de instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate, printr-o incheiere ce va cuprinde opinia instantei
asupra exceptiei si punctele de vedere ale partilor, insotite de dovezi.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, conform
incheierii de sesizare, prevederile art. 27 alin. (1) din Legea administratiei
publice locale nr. 215/2001. La data ridicarii exceptiei in fata Tribunalului
Timis - Sectia comerciala si de contencios administrativ textul criticat fusese
abrogat prin art. 44 din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 658 din 21 iulie
2004, continutul acestuia fiind preluat in art. 26 alin. (1) din aceeasi lege.
Prin urmare, Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte asupra art. 26 alin.
(1) din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, care are urmatorul
cuprins:
Art. 26 alin. (1): "In exercitarea atributiei cu privire la
verificarea legalitatii actelor administrative ale autoritatilor administratiei
publice locale ori judetene, prefectul poate ataca, in fata instantei de
contencios administrativ, aceste acte, daca le considera nelegale, cu exceptia
actelor de gestiune. Actul atacat este suspendat de drept."
In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege
criticat contravine dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (2), ale art. 52 alin.
(1) si (2) si ale art. 126 alin. (6) din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
- Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 52 alin. (1) si (2): "(1) Persoana vatamata intr-un drept al
sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act
administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este
indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului
legitim, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.";
- Art. 126 alin. (6): "Controlul judecatoresc al actelor
administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului
administrativ, este garantat cu exceptia celor care privesc raporturile cu
Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele
de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor
vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate
neconstitutionale."
Din analiza exceptiei de neconstitutionalitate se observa ca autorii
acesteia sustin ca dispozitiile art. 27 alin. (1) din Legea administratiei
publice locale nr. 215/2001, preluate de art. 26 alin. (1) din Legea nr.
340/2004 privind institutia prefectului, "refuza" dreptul de a ataca
in contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile publice
locale persoanelor ale caror drepturi sau interese legitime au fost vatamate
prin asemenea acte. O astfel de critica nu poate fi insa retinuta, deoarece
autorii exceptiei dau textului de lege criticat o interpretare restrictiva,
desprinsa de cadrul general de reglementare a institutiei contenciosului administrativ.
Astfel, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, articol care transpune la nivelul
legii dispozitiile art. 52 alin. (1) din Constitutie, "orice persoana care
se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de
catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea
in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios
administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului
pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public", iar art. 1 alin.
(2) din aceeasi lege stabileste ca "se poate adresa instantei de
contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un
interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat
altui subiect de drept".
Prefectul, in virtutea calitatii sale de reprezentant al Guvernului pe plan
local, are posibilitatea de a ataca in fata instantei de contencios
administrativ actele administrative ale autoritatilor administratiei publice
locale ori judetene, daca le considera nelegale. Aceasta atributie a
prefectului se exercita in baza tutelei administrative, care "presupune
dreptul de control al Guvernului sau al altei autoritati a administratiei
statului asupra actelor autoritatilor locale alese, ce functioneaza in virtutea
principiului autonomiei locale". In acest sens a statuat Curtea
Constitutionala prin Decizia nr. 137 din 7 decembrie 1994, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 2 februarie 1995, cu
prilejul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.
101 alin. 2 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991. Institutia
tutelei administrative isi gaseste consacrarea la nivel constitutional in art.
123 alin. (5) din Legea fundamentala, care stabileste ca "Prefectul poate
ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului
judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul
ilegal. Actul atacat este suspendat de drept"; or, textul de lege ce
constituie obiectul exceptiei nu face altceva decat sa reia dispozitiile
constitutionale mentionate. In considerentele Deciziei nr. 137 din 7 decembrie
1994, Curtea Constitutionala a mai retinut ca "intr-un stat de drept este
de neconceput ca un act ilegal al unei autoritati locale sa nu poata fi atacat
in fata instantei judecatoresti de catre prefect, ca reprezentant al Guvernului,
avand in vedere misiunea fundamentala a Guvernului de a asigura executarea
legilor".
De aceea, este neintemeiata sustinerea ca dreptul prefectului de a verifica
legalitatea actelor administrative ale administratiei publice si de a le ataca
in fata instantei de contencios administrativ inlatura dreptul celorlalte
persoane, fizice sau juridice, de a se adresa acelorasi instante pentru a
obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea
actului si repararea pagubei.
Prin urmare, nu se poate retine critica formulata de autorii exceptiei,
conform careia art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 ar nesocoti prevederile
art. 21 alin. (1) si (2), ale art. 52 alin. (1) si ale art. 126 alin. (6) din
Constitutie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1)
din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, exceptie ridicata de
Centrul de Educatie Speciala "Speranta" din Timisoara si de Fundatia
de Abilitare "Speranta" din Timisoara in Dosarul nr. 5.032/CA/2004 al
Tribunalul Timis - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Valentina Barbateanu