DECIZIE   Nr. 312 din 20 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 99 din  5 februarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Ion Pastrama in Dosarul nr. 2.074/C/2000 al Tribunalului Vrancea.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 94/1992, republicata. Cu privire la dispozitiile art. 41 din aceeasi lege pune concluzii de respingere pe fond, aratand ca prin modul in care este reglementata procedura jurisdictionala in fata Curtii de Conturi nu sunt incalcate principiile constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 7 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 2.074/C/2000, Tribunalul Vrancea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Ion Pastrama.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 si 21 din Constitutia Romaniei, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Tribunalul Vrancea, exprimandu-si opinia, apreciaza exceptia ca nefondata, deoarece Curtea de Conturi exercita, potrivit art. 139 alin. (1) din Constitutie, controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si atributiile de jurisdictie reglementate prin lege si, in consecinta, stabilirea prin art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992, republicata, a competentei Curtii de Conturi in exercitarea controlului financiar si, respectiv, a jurisdictiei in domeniul prevazut de lege nu contravine prevederilor Legii fundamentale.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza exceptia ca neintemeiata. In motivarea acestui punct de vedere Guvernul arata ca prin modul in care este reglementata procedura jurisdictionala in fata instantelor Curtii de Conturi nu se incalca prevederile Constitutiei. Astfel, conform art. 62 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, republicata, sedintele de judecata ale instantelor financiare sunt publice, partile pot fi asistate de aparator [art. 62 alin. (2)], au dreptul sa solicite si sa administreze probe [art. 64 alin. (1) si art. 66] si sa exercite caile de atac (art. 81).
    Pe de alta parte se mai arata ca impotriva hotararilor pronuntate in prima si ultima instanta de Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi se poate face recurs la Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti. In felul acesta, conchide Guvernul in motivarea punctului sau de vedere, prin posibilitatea de a se adresa si acestei instante judecatoresti se realizeaza accesul liber la justitie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, dispozitii ce au urmatoarea redactare:
    - Art. 18: "Sunt supuse controlului prevazut la art. 17:
    a) statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome;
    b) Banca Nationala a Romaniei;
    c) regiile autonome;
    d) societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
    e) organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.";
    - Art. 41: "Colegiul jurisdictional judeca, in prima instanta, contestatiile introduse impotriva actelor de imputatie de catre administratorii, gestionarii, contabilii, precum si de catre ceilalti salariati care au participat, impreuna cu acestia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevazute la art. 18, in legatura cu formarea, administrarea si intrebuintarea resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si cu gestionarea patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale."
    Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate sunt cele ale art. 16 si 21, avand urmatorul continut:
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994, a caror redactare este urmatoarea:
    "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
    2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi legal stabilita.
    3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
    a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa;
    b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;
    c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;
    d) sa intrebe daca sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;
    e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere."
    I. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 94/1992, republicata, Curtea constata ca speta in cadrul careia a fost ridicata exceptia este un litigiu de munca, avand ca obiect o contestatie impotriva unei decizii de imputatie. Textul art. 18 a carui neconstitutionalitate este invocata nu constituie, deci, o dispozitie legala de care depinde solutionarea cauzei.
    In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, conform carora "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei", dispozitii coroborate cu cele ale alin. (6) din acelasi articol, rezulta ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila si urmeaza sa fie respinsa.
    II. In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, acestea sunt neintemeiate, urmand sa fie respinse.
    Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, reglementeaza prin art. 41 competenta materiala a Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi atat cu privire la categoriile de persoane supuse judecatii, cat si cu privire la obiectul cauzelor pe care acesta este abilitat sa le judece. Temeiul stabilirii in competenta Curtii de Conturi a unor atributii cu caracter jurisdictional il constituie art. 139 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia, "[...] In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale".
    Din analiza prevederilor Legii nr. 94/1992, republicata, rezulta ca instantele Curtii de Conturi functioneaza, ca si instantele de drept comun, pe baza acelorasi principii, si anume: principiul independentei judecatorilor financiari [art. 107 alin. (1)]; principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice, care se realizeaza prin aceea ca justitiabililor din cauzele de competenta instantelor financiare li se aplica aceleasi reguli de procedura si de drept substantial; principiul legalitatii instantelor financiare [art. 8 alin. (1) si art. 13 alin. (1)] si al activitatii desfasurate de acestea (competenta si procedura urmata de instantele financiare sunt prevazute la cap. IV din lege si in Codul de procedura civila); principiul dublului grad de jurisdictie si al folosirii cailor de atac; principiul publicitatii dezbaterilor si al dreptului la aparare in fata instantelor financiare (art. 62); principiul impartialitatii judecatorilor [art. 108 alin. (1) lit. a)].
    Curtea constata ca prin Legea nr. 94/1992, republicata, deosebit de caile de atac ce se exercita in cadrul jurisdictiei financiare, s-au instituit cai de atac la instantele judecatoresti impotriva hotararilor pronuntate de instantele financiare. Astfel, potrivit art. 81 din lege, "(1) Impotriva hotararilor pronuntate in prima si ultima instanta de colegiile de jurisdictie ale camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, precum si a incheierilor prevazute la art. 61 alin. (3), se poate face recurs la sectia de contencios administrativ a curtii de apel in a carei circumscriptie isi au sediul camerele de conturi si a municipiului Bucuresti.
    (2) Impotriva hotararilor pronuntate in prima si ultima instanta de Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi se poate face recurs la Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti".
    De asemenea, potrivit art. 82 din lege, "Impotriva hotararilor pronuntate in ultima instanta de Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se poate face recurs la Sectia de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie. La aceeasi sectie a Curtii Supreme de Justitie se poate face recurs si impotriva hotararilor pronuntate de Curtea de Conturi, in completul de 5 consilieri de conturi".
    Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa (de exemplu, Decizia nr. 48 din 23 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 323 din 6 iulie 1999) ca liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege". Pe cale de consecinta, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, in formele si modalitatile stabilite de lege. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, de asemenea, in jurisprudenta sa, de exemplu, in cazul Gradinger contra Austriei, 1975, ca, in ceea ce priveste competenta unei Curti administrative, compatibilitatea sa cu art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale se evalueaza in lumina caracteristicilor constitutive ale unui organ judiciar cu jurisdictie deplina, printre acestea figurand puterea de a se reforma decizia unui organ inferior sub toate aspectele, in fapt ca si in drept. Iar in lipsa unei asemenea competente in domeniu, acea curte nu poate fi considerata un tribunal in sensul art. 6 din conventie.
    Cele statuate prin aceasta decizie isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
    Competenta instantelor financiare reglementata de art. 41 nu contravine nici prevederilor art. 16 din Constitutie, privind egalitatea in drepturi a cetatenilor. Conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale principiul egalitatii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie nu inseamna uniformitate, astfel incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Egalitatea partilor in procesul civil nu exclude, ci chiar implica un tratament juridic diferentiat. Tratamentul diferit instituit prin art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicata, se intemeiaza pe mai multe elemente de diferentiere fata de alte cazuri de raspundere civila sau materiala, cum ar fi: natura proprietatii pagubite, natura persoanelor juridice care administreaza patrimoniul respectiv, natura prejudiciilor cauzate si calitatea speciala a persoanelor cu raspundere principala pentru aceste prejudicii. Aceste categorii de cauze si persoane se deosebesc de altele si ele dau dreptul legiuitorului sa instituie un tratament diferit, dar nediscriminatoriu in cadrul categoriilor cu situatie identica.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3 al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Ion Pastrama in Dosarul nr. 2.074/C/2000 al Tribunalului Vrancea.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu