Decizia Nr.310 din 29.03.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, ale art. 23 din Legea locuinţei nr. 114/1996, precum şi ale art. 480, 1429 şi 1436 din Codul civil, excepţie ridicată de Constanţa Lică, Ramona Maria Neagu, Tudose Nicolae, Mariana Alexandru, Dumitru Oprea, Vasilica Oprea, Nela Munteanu, Gheorghe Burghescu, Vasile Burghescu, Florentina Ungureanu, Vasile Gherman, Alina Gherman, Constantin Ilade, Marian Ilade, Ciprian Ionuţ Dumitru, Gheorghe Lazăr, Dumitra Lazăr, Gabriel Lazăr, Raul Antonio Lazăr, Cornel Ghiţă, Sena Ghiţă, Mihaela Ghiţă, Dumitru Marinaş, Mirela Marinaş, Alexandru Marinaş, Mihaela Marinaş, Cristina Drăgan, Samuel Albert Roman, Adrian Marian Popescu, Dumitra Popescu, Andrei Marius Popescu, Elena Rodica Popescu, Paul Oprea, Georgeta Oprea, Adrian Oprea, Gabriela Oprea, Costică Macovei, Lucreţia Neagoe, Dumitru Burada, Lenuţa Burada, Teodora (Topsac) Ionescu, Aurel Costel Negru, Georgeta Negru, Georgian Negru, Anişoara Ghiţă, Valeriu Ghiţă, Leontin Marian Ghiţă, Elena Andreea Ghiţă, Florin Preda, Valentina Preda, Alin Florentin Preda, Gheorghiţa Ilade, Daniela Ilade, Cosmin Ilade, Alexandru Bujor, Lăcrămioara Bujor, Luminiţa Sima, Neculai Bălan, Elena Aelenei, Viorel Aelenei, Alexandra Aelenei, Maricica Ilade şi Constantin Ilade în Dosarul nr. 11.522/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 379D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii ConstituţionaleCURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Decizia civilă nr. 1.116 din 28 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 11.522/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, ale art. 23 din Legea locuinţei nr. 114/1996, precum şi ale art. 480, 1429 şi 1436 din Codul civil, excepţie ridicată de Constanţa Lică, Ramona Maria Neagu, Tudose Nicolae, Mariana Alexandru, Dumitru Oprea, Vasilica Oprea, Nela Munteanu, Gheorghe Burghescu, Vasile Burghescu, Florentina Ungureanu, Vasile Gherman, Alina Gherman, Constantin Ilade, Marian Ilade, Ciprian Ionuţ Dumitru, Gheorghe Lazăr, Dumitra Lazăr, Gabriel Lazăr, Raul Antonio Lazăr, Cornel Ghiţă, Sena Ghiţă, Mihaela Ghiţă, Dumitru Marinaş, Mirela Marinaş, Alexandru Marinaş, Mihaela Marinaş, Cristina Drăgan, Samuel Albert Roman, Adrian Marian Popescu, Dumitra Popescu, Andrei Marius Popescu, Elena Rodica Popescu, Paul Oprea, Georgeta Oprea, Adrian Oprea, Gabriela Oprea, Costică Macovei, Lucreţia Neagoe, Dumitru Burada, Lenuţa Burada, Teodora (Topsac) Ionescu, Aurel Costel Negru, Georgeta Negru, Georgian Negru, Anişoara Ghiţă, Valeriu Ghiţă, Leontin Marian Ghiţă, Elena Andreea Ghiţă, Florin Preda, Valentina Preda, Alin Florentin Preda, Gheorghiţa Ilade, Daniela Ilade, Cosmin Ilade, Alexandru Bujor, Lăcrămioara Bujor, Luminiţa Sima, Neculai Bălan, Elena Aelenei, Viorel Aelenei, Alexandra Aelenei, Maricica Ilade şi Constantin Ilade într-o cauză având ca obiect evacuare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate limitează şi restricţionează în mod ilegitim dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la o locuinţă, precum şi dreptul la protecţie socială. În acest context, arată că limitele şi conţinutul dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, conform Constituţiei, iar acest drept nu trebuie să îngrădească alte drepturi ocrotite de lege. De asemenea, apreciază că aceste prevederi de lege permit judecătorului ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze incidenţa şi a altor drepturi fundamentale ale cetăţenilor, într-o interpretare sistematică a Legii fundamentale, astfel încât acestea să nu fie suprimate prin modul de reglementare exclusivistă a dreptului de proprietate.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 47, 49 şi 50 din Constituţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, ale art. 23 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, precum şi ale art. 480, 1429 şi 1436 din Codul civil.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999:
(1) La expirarea termenului de închiriere stabilit conform prezentei ordonanţe de urgenţă chiriaşul are dreptul la reînnoirea contractului, pentru aceeaşi perioadă, dacă părţile nu modifică prin acord expres durata închirierii.(2) Proprietarul poate refuza reînnoirea contractului de închiriere numai pentru următoarele motive:a)locuinţa este necesară pentru a satisface nevoile sale de locuit, ale soţului, părinţilor ori copiilor oricăruia dintre aceştia, numai dacă sunt cetăţeni români cu domiciliul în România; b)locuinţa urmează să fie vândută în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă; c)chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutive în executarea contractului de închiriere; d)în cazurile prevăzute la art. 13 lit. f)-i). (3) Proprietarul este obligat să îi notifice chiriaşului refuzul de a reînnoi contractul de închiriere cu cel puţin un an înainte de expirarea acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b). În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d) notificarea se face cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea contractului.(4) Sunt permise mai multe reînnoiri succesive.(5) Chiriaşul este obligat să părăsească locuinţa în termen de 60 de zile de la expirarea termenului contractual, dacă locaţiunea nu s-a reînnoit. Chiriaşul este obligat să plătească întreaga chirie, precum şi toate cheltuielile pentru servicii şi întreţinere aferente perioadei în care a ocupat efectiv locuinţa.“; – Art. 23 din Legea nr. 114/1996:În cazul în care părţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat să părăsească locuinţa la expirarea termenului contractual.“; – Art. 480 din Codul civil:Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.“; – Art. 1429 din Codul civil:Locatarul are două îndatoriri principale: 1. trebuie să întrebuinţeze lucrul închiriat sau arendat ca un bun proprietar şi numai la destinaţia determinată prin contract; iar în lipsă de stipulaţie specială, la destinaţia prezumată după circumstanţe; 2. trebuie să plătească preţul locaţiunii la termenele statornicite.“; – Art. 1436 din Codul civil:Locaţiunea făcută pentru un timp determinat încetează de la sine cu trecerea termenului, fără să fie trebuinţă de o prealabilă înştiinţare. Dacă contractul a fost fără termen, concediul trebuie să se dea de la o parte la alta, observându-se termenele defipte de obiceiul locului În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 48 privind familia, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi celor ale art. 50 referitor la protecţia persoanelor cu handicap. Examinând excepţia, Curtea constată că ulterior sesizării sale, prevederile art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 au fost abrogate prin art. 230 lit. v) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, iar cele art. 23 din Legea locuinţei nr. 114/1996 au fost abrogate prin art. 230 lit. s) din acelaşi act normativ. De asemenea, prin art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 a fost abrogat şi vechiul Cod civil şi deci art. 480, 1429 şi 1436. Soluţia legislativă cuprinsă în aceste articole a fost preluată, parţial, în art. 555 alin. (1), art. 1.796 şi 1.809 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat că „se poate solicita controlul de constituţionalitate numai al acelor dispoziţii legale care, în cazuri concrete, sunt incidente pentru soluţionarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor, legi sau ordonanţe în ansamblu ori doar anumite reglementări din cuprinsul acestora. Instituirea acestei proceduri de control al constituţionalităţii legii aplicabile în cauza dedusă judecăţii instanţei de fond, ca modalitate de acces la justiţie, implică în mod necesar asigurarea posibilităţii de a o utiliza pentru toţi cei care au un drept, un interes legitim, capacitate şi calitate procesuală. Condiţia ca dispoziţia legală criticată pentru neconstituţionalitate să aibă legătură cu soluţionarea cauzei este, evident, necesară, dar şi suficientă“. În aceste condiţii, Curtea va analiza constituţionalitatea prevederilor de lege cu care a fost sesizată, întrucât şi-au produs efectele faţă de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit principiului tempus regit actum, în cauza concretă dedusă judecăţii. Analizând excepţia, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor de lege criticate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi cu o motivare similară. În acest sens este Decizia nr. 885 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 7 septembrie 2011, prin care Curtea a statuat că textele de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, referitor la art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, Curtea a reţinut că protecţia temporară a chiriaşilor, inclusiv în condiţiile retrocedării imobilelor către foştii proprietari, fiind scopul declarat al ordonanţei, se realizează prin diverse modalităţi juridice, cum sunt: prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioadă de 5 sau 3 ani, după caz, asigurarea stabilităţii, în viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriaşului la reînnoirea contractului de închiriere şi crearea unor garanţii împotriva unei evacuări abuzive, precum şi a unui drept de preempţiune al chiriaşilor în cazul în care proprietarul intenţionează să vândă locuinţa. În ceea ce priveşte prevederile art. 23 din Legea nr. 114/1996, art. 480, 1429 şi 1436 din Codul civil, Curtea a constatat că potrivit acestor prevederi, în cazul în care părţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat să părăsească locuinţa la expirarea termenului contractual. Astfel, dacă pentru contractele în cauză nu a operat prorogarea legală, la expirarea termenului prevăzut în contract încetează dreptul de folosinţă al chiriaşului, instanţa urmând să dispună evacuarea lui. Reînnoirea contractului de închiriere putea interveni însă numai prin convenţia părţilor, înţelegerea lor în acest sens putând fi expresă sau tacită, aceasta din urmă rezultând din folosinţa locuinţei de către chiriaş, dacă locatorul nu s-a opus continuării raporturilor de locaţiune prin anunţarea concediului înainte de expirarea termenului contractual sau dacă relocaţiunea tacită nu a fost exclusă printr-o clauză expresă din contractul iniţial. Prin urmare, conform prevederilor criticate, după expirarea termenului contractual, locatorul are dreptul să pună capăt raporturilor de închiriere oricând şi necondiţionat, cerând evacuarea chiriaşului. Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât aceasta se impune a fi menţinută. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, ale art. 23 din Legea locuinţei nr. 114/1996, precum şi ale art. 480, 1429 şi 1436 din Codul civil, excepţie ridicată de Constanţa Lică, Ramona Maria Neagu, Tudose Nicolae, Mariana Alexandru, Dumitru Oprea, Vasilica Oprea, Nela Munteanu, Gheorghe Burghescu, Vasile Burghescu, Florentina Ungureanu, Vasile Gherman, Alina Gherman, Constantin Ilade, Marian Ilade, Ciprian Ionuţ Dumitru, Gheorghe Lazăr, Dumitra Lazăr, Gabriel Lazăr, Raul Antonio Lazăr, Cornel Ghiţă, Sena Ghiţă, Mihaela Ghiţă, Dumitru Marinaş, Mirela Marinaş, Alexandru Marinaş, Mihaela Marinaş, Cristina Drăgan, Samuel Albert Roman, Adrian Marian Popescu, Dumitra Popescu, Andrei Marius Popescu, Elena Rodica Popescu, Paul Oprea, Georgeta Oprea, Adrian Oprea, Gabriela Oprea, Costică Macovei, Lucreţia Neagoe, Dumitru Burada, Lenuţa Burada, Teodora (Topsac) Ionescu, Aurel Costel Negru, Georgeta Negru, Georgian Negru, Anişoara Ghiţă, Valeriu Ghiţă, Leontin Marian Ghiţă, Elena Andreea Ghiţă, Florin Preda, Valentina Preda, Alin Florentin Preda, Gheorghiţa Ilade, Daniela Ilade, Cosmin Ilade, Alexandru Bujor, Lăcrămioara Bujor, Luminiţa Sima, Neculai Bălan, Elena Aelenei, Viorel Aelenei, Alexandra Aelenei, Maricica Ilade şi Constantin Ilade în Dosarul nr. 11.522/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora