Decizia Nr.31 din 19.01.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie invocată de Societatea Comercială „Mac 3“ - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 31.148/197/2011 al Judecătoriei Braşov şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.247D/2011.La apelul nominal răspunde reprezentantul autoarei excepţiei, domnul Adrian Macarie, în calitate de administrator, cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, în temeiul textelor de lege criticate, instanţele judecătoreşti aplică prin analogie dispoziţiile legale referitoare la cambie şi, prin urmare, învestesc cu formulă executorie biletele la ordin, deşi acestea au fost fraudate, neexistând un gir real. Invocă aspecte de fapt, ce ţin de fondul cauzei deduse judecăţii instanţei judecătoreşti. În opinia sa, neconstituţionalitatea textelor de lege criticate constă în învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, prin aplicarea dispoziţiilor similare cu privire la cambie, fără a exista o prevedere legală expresă în acest sens. Solicită Curţii Constituţionale clarificarea acestui aspect, şi anume dacă biletul la ordin are sau nu valoare de titlu executoriu.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii. În subsidiar, arată că instanţele de judecată efectuează un veritabil control de validitate a biletului la ordin, încheierea fiind supusă căilor de atac. Precizează că asupra acestor aspecte de interpretare şi aplicare a legii s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009, cu prilejul examinării unui recurs în interesul legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 31.148/197/2011, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie invocată de Societatea Comercială „Mac 3“ - S.R.L. din Braşov într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind învestirea cu formulă executorie a unui bilet la ordin.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că învestirea biletului la ordin cu formulă executorie, în temeiul unor dispoziţii legale referitoare la cambie, aplicate prin analogie de către instanţa de judecată, şi fără a exista o prevedere legală expresă în acest sens, contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. În acest sens, se arată că numai printr-o aplicare corectă a legii se poate asigura un proces echitabil, iar învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin prin intermediul unei proceduri necontencioase, specifică cambiei, în cadrul căreia debitorul nu îşi poate formula apărările, contravine garantării constituţionale a dreptului la apărare. Se mai susţine că prevederile art. 106 din Legea nr. 58/1934 enumeră în mod expres care dintre normele legale referitoare la cambie sunt aplicabile şi biletului la ordin, fără a include şi referirea la valoarea de titlu executoriu al cambiei, astfel că, în opinia autorului excepţiei, admiterea unei cereri de învestire a unui bilet la ordin cu formulă executorie este neconstituţională.Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.Avocatul Poporului consideră că, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională, nefiind legislator pozitiv, nu are competenţa de a impune legiuitorului introducerea în textul legii în vigoare a unei alte dispoziţii decât cele existente în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, arată că, în temeiul art. 106 din actul normativ criticat, toate dispoziţiile privind cambia sunt aplicabile şi biletului la ordin, inclusiv cele referitoare la valoarea de titlu executoriu, învestirea cu formulă executorie şi opoziţia la executare. Legiuitorul nu a instituit o reglementare expresă a regimului juridic aplicabil biletului la ordin, făcând trimitere la cel aplicabil cambiei, în considerarea caracterului comun de titluri comerciale de valoare şi a rolului acestora în relaţiile comerciale. Nu sunt încălcate principiile constituţionale ale accesului liber la justiţie sau cel al înfăptuirii justiţiei, câtă vreme părţile interesate pot exercita calea de atac a opoziţiei la executare, în temeiul art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, iar legea acordă instanţei de judecată posibilitatea de a examina condiţiile de validitate ale cambiei şi biletului la ordin. Mai mult, instituirea unor reguli speciale de procedură nu contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, câtă vreme ele asigură egalitatea juridică a părţilor în valorificarea lor, iar, pe de altă parte, exercitarea oricărui drept trebuie să respecte cadrul legal stabilit, astfel încât cei care aleg să folosească modalitatea de plată prin cambie sau bilet la ordin trebuie să se supună regulilor speciale prevăzute de actul normativ în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, care au următorul conţinut:– Art. 61: „Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.Competenţa pentru a învesti cambia cu formulă executorie este judecătoria. Încheierea de învestire nu este supusă apelului. Cambia emisă în străinătate are aceleaşi efecte executorii dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisă. Somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorită. Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procură, somaţiunea va face menţiune şi de actul din care rezultă mandatul.“; – Art. 106: „Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind:girul (art. 13-23); scadenţa (art. 36-40); plata (art. 41-46); acţiunea sau executarea cambială (art. 47); şi regresul în cazul de neplată (art. 48-55 şi 57-65); protestul (art. 66-73); plata prin intervenţiune (art. 74 şi 78-82); copiile (art. 83 şi 86); alterările (art. 88); prescripţiunea (art. 94); zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie (art. 95-98); subscrierea prin punere de deget (art. 99) acţiunea decurgând din îmbogăţire fără cauză (art. 65); anularea şi înlocuirea titlului (art. 89-93). Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privind cambia plătită de un an al treilea sau într-o localitate, alta decât aceea a domiciliului trasului (art. 4 şi 30), stipulaţiunea de dobândă (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plată (art. 6), efectele unei semnături puse în condiţiunile arătate la art. 7, efectele semnăturii unei persoane care lucrează fără împuternicire sau depăşind împuternicirea (art. 10), cambia în alb (art. 12). Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art. 33-35); în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu arată pentru cine a fost dat, el se socoteşte dat pentru emitent.“ În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi şi la preeminenţa legii, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare şi art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei. Examinând excepţia, Curtea reţine următoarele: Critica de neconstituţionalitate vizează lipsa unei reglementări exprese în ceea ce priveşte valoarea de titlu executoriu a biletului la ordin. Astfel, în opinia autoarei excepţiei, admiterea unei cereri de învestire a unui bilet la ordin cu formulă executorie, prin aplicarea, în mod corespunzător, a normelor legale referitoare la cambie, este neconstituţională. Curtea observă că motivarea autoarei excepţiei vizează o problemă de aplicare a legii, respectiv a modului în care instanţele de judecată interpretează şi aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934, în cazul soluţionării cererilor de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin. Faţa de aceste susţineri, Curtea constată că atât aspectele privind interpretarea şi aplicarea legii, cât şi cele privind eventuala omisiune de reglementare, în sensul că norma criticată nu prevede în mod expres că şi biletul la ordin are valoare de titlu executoriu, nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. În ceea ce priveşte solicitarea reprezentantului autoarei excepţiei de a clarifica dacă biletul la ordin are sau nu valoare de titlu executoriu, Curtea constată că această problemă de drept a fost clarificată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, soluţionând un recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 4 iunie 2009, a decis că biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare. Mai mult, contrar susţinerilor autoarei excepţiei, Curtea constată că actul normativ criticat acordă instanţei de judecată posibilitatea de a examina condiţiile de validitate ale cambiei şi biletului la ordin, iar, în temeiul art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, debitorul poate exercita calea de atac a opoziţiei la executare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie invocată de Societatea Comercială Mac 3 - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 31.148/197/2011 al Judecătoriei Braşov. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie