DECIZIE Nr.
307 din 6 aprilie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 362 din 25 aprilie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor -
judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Claudia Margareta Niţă - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitu-tionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată
de Sabin Rusu în Dosarul nr. 5.041/1.473/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curţii faptul că partea Ion
Voicu a transmis Curţii Constituţionale note scrise prin care solicită
judecarea în lipsă a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând motive
medicale, şi anexează copii de pe acte doveditoare în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Dispoziţiile de lege
criticate nu afectează sub nici un aspect condiţia celerităţii şi a termenului
rezonabil al soluţionării proceselor, ci, dimpotrivă, îi dau expresie, în
special, prin instituirea unor termene imperative atât pentru declararea
recursului împotriva încheierii de respingere a excepţiei de
neconstitutionalitate, cât şi pentru soluţionarea acestuia de către instanţa
competenta. Mai mult, definirea termenului rezonabil este circumstanţiată
fiecărei cauze, depinzând de complexitatea acesteia şi de exercitarea de către
părţi a căilor legale de atac.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 ianuarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 5.041/1.473/2005, Tribunalul Mureş - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicată de Sabin Rusu într-o cauză
având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva unei încheieri de respingere
ca inadmisibilă a excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi
54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, invocată de acesta în
faţa Judecătoriei Târgu Mureş.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se arată că dispoziţiile art. 29 alin. (6)
din Legea nr. 47/1992 contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie,
deoarece „introducerea recursului în materia soluţionării excepţiilor de
neconstitutionalitate conduce la nerespectarea termenului rezonabil de
soluţionare a cauzelor".
Tribunalul Mureş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege
criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3)
referitoare la respectarea termenului rezonabil. Dimpotrivă, acesta asigură
echitatea procedurilor prin reglementarea căii de atac a recursului împotriva
încheierii prin care instanţa de judecată respinge cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstitutionalitate.
Totodată, termenele de declarare şi de soluţionare a recursului sunt termene
scurte, reglementate expres, care confirmă urgenţa procedurii, iar pe perioada
soluţionării căii de atac a recursului judecata în faţa instanţei de fond nu se
suspendă, astfel că actele procesuale şi procedurale specifice se vor efectua
în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului a
transmis punctul său de vedere prin care apreciază că prevederile art. 29 alin.
(6) din Legea nr. 47/1992 nu încalcă sub nici un aspect dispoziţiile
constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces
echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Arată că textul de
lege criticat cuprinde norme de procedură ce sunt aplicate de instanţa de
judecată doar în scopul selectării excepţiilor de neconstitutionalitate ce pot
face obiectul controlului de constituţionalitate. Această procedură nu face
posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de neconstitutionalitate de către
instanţa de judecată, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra
oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale. In plus, instituirea prin art.
29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 a posibilităţii declarării recursului
împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curţii
Constituţionale este în
deplin acord cu prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie,
referitoare la atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili competenţa
instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată, inclusiv a dreptului la
folosirea căilor de atac.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei şi al Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2),' şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstitutionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din
16 iulie 2004, având următorul cuprins: „Dacă
excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3),
instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale. Incheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa
imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă
în termen de 3 zile."
Autorul excepţiei consideră că acest text de lege
încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia „Părţile
au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen
rezonabil".
Analizând textul de lege criticat şi prevederile din
Legea fundamentală pretins a fi încălcatei Curtea Constituţională constată
următoarele:
Dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 au
mai constituit în numeroase rânduri obiectul controlului de constituţionalitate
exercitat de către Curtea Constituţională pe calea excepţiei de
neconstitutionalitate, aceasta reţinând, de exemplu, prin Decizia nr. 607 din
15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, că
textul supus controlului nu încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din
Constituţie.
Curtea constată că autorul excepţiei critică
dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 prin prisma unui aspect
diferit de cele faţă de care acestea au fost examinate în jurisprudenţa sa în
materie, şi anume cel al încălcării dreptului la un proces echitabil prin
nerespectarea condiţiei soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil,
datorită instituirii prin textul de lege atacat a posibilităţii declarării
recursului în materia soluţionării excepţiilor de neconstitutionalitate.
Or, dispoziţiile de lege criticate conţin norme de
procedură care nu contravin condiţiei soluţionării cauzelor cu celeritate şi
într-un termen rezonabil, stabilită de art. 21 alin. (3) din Constituţie, ci,
dimpotrivă, îi dau expresie. Sub un prim aspect, textul legal reprezintă o
garanţie suplimentară a dreptului de acces la instanţă prin asigurarea unei căi
de atac împotriva încheierii instanţei de judecată prin care cererea de
sesizare a burţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de
neconstitutionalitate a fost respinsă; în al doilea rând, se observă că textul
de lege instituie în mod expres termene imperative pentru declararea (48 de
ore), respectiv pentru soluţionarea recursului (3 zile).
Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile art. 29
alin. (6) din legea criticată răspund întru totul cerinţei de celeritate impuse
de condiţia soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil şi reflectă
totodată preocuparea legiuitorului de a asigura respectarea dreptului la un
proces echitabil, sub toate aspectele sale (inclusiv dreptul la apărare şi
dreptul la folosirea căilor de atac).
De altfel, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a arătat în jurisprudenţa sa că aprecierea caracterului
rezonabil al duratei unei proceduri judiciare operează în mod diferit pentru
fiecare cauză, în funcţie de circumstanţele sale, cum ar fi complexitatea
cauzei sau comportamentul părţilor şi al autorităţilor. Mai mult, în baza
principiului conducerii procesului de către părţi, acestea pot exercita toate
drepturile procesuale reglementate la nivelul legislaţiei naţionale, astfel că
depăşirea termenului rezonabil al soluţionării litigiului nu poate fi imputată
statului şi autorităţilor sale.
Faţă de cele arătate mai sus, Curtea observă cel puţin
un dezacord între critica de neconstituţionalitate a autorului şi interesul său
în cadrul soluţionării cauzei în fond: acesta critică posibilitatea instituită
de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 de a exercita calea de atac a
recursului împotriva încheierii instanţei de judecată de respingere a cererii de
sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de
neconstituţionalitate, considerând-o contrară condiţiei termenului rezonabil şi
principiului celerităţii procedurilor judiciare, posibilitate legală pe care
însă o foloseşte în susţinerea interesului său de a ataca încheierea primei
instanţe de judecată, determinând astfel în mod voit prelungirea duratei de
soluţionare a litigiului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Sabin Rusu în Dosarul
nr. 5.041/1.473/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din 6 aprilie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Niţă