DECIZIE Nr.
304 din 6 aprilie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990
privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 393 din 8 mai 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind
protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie
ridicată de Maria Daniela Alui-Gheorghe, Mihăiţă Alui-Gheorghe şi Emilia
Alui-Gheorghe în Dosarul nr. 3.878/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca inadmisibilă a excepţiei de
neconstitu-ţionalitate, apreciind că aceasta, fiind ridicată într-o contestaţie
în anulare, nu are legătură cu soluţionarea cauzei. Pe fond, consideră că
excepţia de neconstitu-ţionalitate ridicată este neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 31 octombrie 2005, pronunţată în
Dosarul nr. 3.878/2005, Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990
privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie
ridicată de Maria Daniela Alui-Gheorghe, Mihăiţă Alui-Gheorghe şi Emilia
Alui-Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare
formulate de autorii excepţiei împotriva unei soluţii pronunţate în recurs.
In motivarea excepţiei, autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (8). In acest sens, se susţine
că măsura confiscării prevăzută de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 este
neconstituţională, întrucât, în nici un caz, nu este admisibil ca mărfurile
dobândite în mod licit şi cu acte de provenienţă să fie trecute în proprietatea
statului.
Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi de
contencios administrativ consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstitu-ţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea
populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, astfel cum au fost modificate prin
Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 328 din 29
august 1998, aprobată prin Legea nr. 243/1998, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 488
din 18 decembrie 1998. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: „Mărfurile
sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea
vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) şi]), dacă
sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum şi sumele de bani
şi lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă şi se valorifică
în condiţiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul
administraţiei publice centrale."
Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei
este cel al art. 44 alin. (8) privind prezumţia caracterului licit al
dobândirii averii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al
controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 429 din 18
noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Decizia
nr. 76 din 26 februarie 2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 9 martie
2004, şi Decizia nr. 191 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 503
din 4 iunie 2004, Curtea Constituţională, respingând excepţiile de
neconstituţionalitate, a constatat că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 12/1990
se întemeiază tocmai pe prevederile textului art. 44 din Constituţie, care, la
alin. (9), prevede că „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din
infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii".
Prin deciziile menţionate, s-a reţinut că textul de lege criticat nu instituie
o prezumţie de dobândire ilicită a bunurilor a căror provenienţă nu poate fi
justificată.
De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în mod
constant, în jurisprudenţa sa, că aplicarea şi executarea unor sancţiuni pecuniare, inclusiv măsura
confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct
diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu încalcă dispoziţiile
constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private, întrucât sunt
consecinţa unor încălcări ale legii. In acest sens sunt, de exemplu, deciziile
nr. 56 din 13 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, nr. 67 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie 2000, nr. 261 din
24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 5 august 2003, şi nr. 472
din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005.
Neexistând elemente noi de natură a determina
schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea
populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie ridicată de
Maria Daniela Alui-Gheorghe, Mihăiţă Alui-Gheorghe şi Emilia Alui-Gheorghe în
Dosarul nr. 3.878/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi de
contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 aprilie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly