DECIZIE Nr. 3
din 12 ianuarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 118 din 23 februarie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima
liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din
Bucureşti în Dosarul nr. 472/116/2009 al Tribunalului
Călăraşi - Secţia civilă, în dosarele nr.
4.741/85/2008 şi nr. 76/85/2009 ale Tribunalului Sibiu - Secţia
civilă, precum şi în dosarele nr. 950/33/2009, nr. 945/33/2009, nr.
941/33/2009, nr. 949/33/2009, nr. 948/33/2009, nr. 946/33/2009, nr.
947/33/2009, nr. 942/33/2009, nr. 943/33/2009, nr. 940/33/2009, nr. 944/33/2009
şi nr. 4.090/117/2008 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia
civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi
familie.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 4.854D/2009, nr.
4.858D^L859D/2009, nr. 4.867D-4.878D/2009 au obiect identic, pune în
discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune
conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.858D- 4.859D/2009, nr.
4.867D-4.878D/2009 la Dosarul nr. 4.854D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune
concluzii de respingere, ca fiind inadmisibilă, a excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin Incheierea din 27 aprilie 2009, pronunţă
în Dosarul nr. 472/116/2009 al Tribunalului Călăraşi -
Secţia civilă, încheierile din 30 aprilie 2009, pronunţate în
dosarele nr. 4.741/85/2008 şi nr. 76/85/2009 ale Tribunalului Sibiu -
Secţia civilă, precum şi prin încheierile din 29 mai 2009
şi 2 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 950/33/2009, nr.
945/33/2009, nr. 941/33/2009, nr. 949/33/2009, nr. 948/33/2009, nr.
946/33/2009, nr. 947/33/2009, nr. 942/33/2009, nr. 943/33/2009, nr.
940/33/2009, nr. 944/33/2009 şi nr. 4.090/117/2008 ale Curţii de Apel
Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale
pentru minori şi familie, Curtea Constituţională a fost
sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii.
Excepţia a fost ridicată de Societatea
Comercială „Petrom" - S.A. din Bucureşti cu ocazia
soluţionării unor litigii de muncă având ca obiect drepturi
băneşti.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se susţine, în
esenţă, că textul de lege criticat a fost interpretat de
către instanţele de judecată ca realizând o abrogare
implicită a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind
soluţionarea conflictelor de muncă. Or, după intrarea în vigoare
a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative, nu mai există temei legal pentru a opera abrogarea
implicită, dispoziţiile art. 62 şi 63 din Legea nr. 24/2000
reglementând în mod imperativ abrogarea expresă directă, cu
enumerarea datelor de identificare a tuturor actelor normative vizate. Prin
urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul
muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnică
legislativă reglementate de art. 1 alin. (2) şi art. 15 din Legea nr.
24/2000. In opinia autorului excepţiei, orice altă interpretare este
contrară jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,
potrivit căreia legiuitorul are obligaţia elaborării unor
dispoziţii legale eficiente din punctul de vedere al aplicabilităţii
acestora, în sensul că ele trebuie să fie coerente (Cauza Unedic
contra Franţei, 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza
Katz contra României, 2009), să aibă vocaţia de a respecta
drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor
şi să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru
a se evita o jurisprudenţa neuniformă (Cauza Santo Pinto contra
Portugaliei, 2008).
Tribunalul Călăraşi - Secţia
civilă şi Tribunalul Sibiu -
Secţia civilă şi-au exprimat opinia în sensul că
excepţia este neîntemeiată, critica autorului vizând de fapt modul de
aplicare în timp a unor norme legale, precum şi raportul dintre legea
specială şi dreptul comun în materia dreptului muncii.
Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de
muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate
este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 126 din Constituţie,
legiuitorul este în drept să reglementeze competenţa instanţelor
judecătoreşti şi să modifice, pentru viitor, aceste
reglementări, în funcţie de noi raţiuni pe care le are în vedere,
fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei
aplicări retroactive.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă,
potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost
sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea
nr. 53/2003 - Codul muncii, lege publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit
cărora: „(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se
abrogă: [...]
- orice alte dispoziţii contrare."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi
(5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în
stat şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a
legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege
organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele,
patronatele şi protecţia socială şi în art. 79 alin. (1)
referitor la Consiliul Legislativ. De asemenea, acesta consideră că
textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica
dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit
obiect al controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18
august 2009, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima
liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Intrucât nu au apărut elemente noi, de natură
a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia,
cât şi considerentele deciziei menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d)
şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,
al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima
liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din
Bucureşti în Dosarul nr. 472/116/2009 al Tribunalului
Călăraşi - Secţia civilă, în dosarele nr.
4.741/85/2008 şi nr. 76/85/2009 ale Tribunalului Sibiu - Secţia
civilă, precum şi în dosarele nr. 950/33/2009, nr. 945/33/2009, nr.
941/33/2009, nr. 949/33/2009, nr. 948/33/2009, nr. 946/33/2009, nr.
947/33/2009, nr. 942/33/2009, nr. 943/33/2009, nr. 940/33/2009, nr. 944/33/2009
şi nr. 4.090/117/2008 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia
civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi
familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 12 ianuarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora