DECIZIE Nr. 3*) din 10 ianuarie 1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 139 din 4 iulie 1996
*) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 56 din 14 mai 1996,
publicata la pag. 10.
Viorel Mihai Ciobanu - presedinte
Antonie Iorgovan - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992, constata:
Prin Incheierea din 5 iunie 1995, pronuntata de Curtea de Apel Bacau in
Dosarul nr. 173/1995, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu solutionarea
exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1-4 din Codul de
procedura civila, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 59/1993,
invocata de Cretu V. Ion, si care formeaza obiectul Dosarului nr. 138C/1995 al
Curtii Constitutionale. In sustinerea exceptiei se arata ca prevederile art.
1-4 din Codul de procedura civila referitoare la competenta sunt in
contradictie cu Constitutia si cu Conventia pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale, in sensul ca, prin stabilirea judecatoriilor ca
instante de fond in litigiile privind dreptul de proprietate, partile nu dispun
de accesul direct la Curtea Suprema de Justitie.
Curtea de Apel Bacau a sesizat, de asemenea, prin Incheierea din 9
octombrie 1995, Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 59/1993, ridicata de Jitaru Maria in
Dosarul nr. 800/1995 al acestei instante si care formeaza obiectul Dosarului
nr. 142C/1995 al Curtii Constitutionale. In sustinerea exceptiei, Jitaru Maria
arata ca prevederile art. 1-4 din Codul de procedura civila, modificate, sunt
in contradictie cu principiile Constitutiei si ale Conventiei pentru apararea
dreptului omului si a libertatilor fundamentale, pentru aceleasi argumente
invocate de Cretu V. Ion in Dosarul nr. 173/1995 al Curtii de Apel Bacau si
mentionate mai sus.
In ambele dosare, Curtea de Apel Bacau, exprimandu-si opinia, apreciaza ca
dispozitiile art. 1-4 din Legea nr. 59/1993 sunt constitutionale, fiind in
concordanta cu prevederile art. 21 si ale art. 128 din Constitutie, precum si
cu cele ale art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Intrucat exceptiile de neconstitutionalitate privesc aceleasi dispozitii
legale (art. 1-4 din Codul de procedura civila, modificate prin Legea nr.
59/1993), pentru mai buna administrare a justitiei si pentru pronuntarea unei
singure decizii, judecatorul-raportor a propus ca la Dosarul nr. 138C/1995 sa
se conexeze Dosarul nr. 142C/1995.
CURTEA,
avand in vedere incheierile de sesizare, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, dispozitiile art. 1-4 din Codul de procedura civila,
modificate prin Legea nr. 59/1993, raportate la prevederile Constitutiei si ale
Legii nr. 47/1992, retine:
Curtea constata ca a fost legal investita si este competenta sa solutioneze
exceptiile.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. n art. 24 alin. (2)
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, modificate prin Legea nr.
59/1993, au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate si Curtea s-a
pronuntat prin Decizia nr. 47 din 3 mai 1995, ramasa definitiva, ca urmare a
respingerii recursului, prin Decizia nr. 96 din 24 octombrie 1995, ambele
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 274 din 24 noiembrie
1995.
Prin deciziile mentionate, Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile
art. 1-4 din Codul de procedura civila, modificate, sunt constitutionale,
respingand, in consecinta, exceptia invocata ca vadit nefondata, in esenta,
pentru urmatoarele motive:
Legea nr. 59/1993, prin art. 1, instituie o plenitudine de competenta
pentru judecatorii, prin art. 2 pct. 2 stabileste ca tribunalele judeca, in
calitate de instante de apel, toate apelurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de judecatorii in prima instanta, iar potrivit art. 3 curtile de
apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale
in apel. Faptul ca art. 4, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993,
nu reglementeaza accesul la Curtea Suprema de Justitie pentru partile
nemultumite de solutiile pronuntate in urma exercitarii cailor de atac
mentionate nu inseamna ca liberul acces la justitie prevazut de art. 21 alin.
(2) din Constitutie este ingradit, de vreme ce legea reglementeaza in
modalitatile aratate caile de atac. Constitutia nu cuprinde prevederi care sa
oblige la posibilitatea exercitarii recursului la Curtea Suprema de Justitie ca
ultima cale de atac.
Considerentele care fundamenteaza deciziile Curtii Constitutionale nr. 47
din 3 mai 1995 si nr. 96 din 24 octombrie 1995 subzista si in speta de fata,
intrucat nu exista nici un element nou care sa le infirme si deci sa faca
necesara reconsiderarea lor.
Fata de cele aratate, exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 1-4 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin
Legea nr. 59/1993, urmeaza a fi respinse ca vadit nefondate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 din Constitutie, precum
si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al in unanimitate,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Conexarea Dosarului nr. 142C/1995 la Dosarul nr. 138C/1995.
2. Respinge ca vadit nefondate exceptiile de neconstitutionalitate a art.
1-4 din Codul de procedura civila, modificate prin Legea nr. 59/1993, invocate
de Cretu V. Ion in Dosarul nr. 173/1995 si de Jitaru Maria in Dosarul nr.
800/1995, ambele ale Curtii de Apel Bacau.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata la data de 10 ianuarie 1996.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu