DECIZIE Nr.
285 din 3 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 7 si alin. 8 lit. a) si
b), precum si ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 192 din 27 martie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b),
precum şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată
de Ion Criveanu în Dosarul nr. 4.764/223/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare este legal îndeplinită.
După strigarea cauzei, se prezintă autorul excepţiei.
Având cuvântul, acesta învederează că pe rolul Curţii Constituţionale se află
mai multe cauze având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate pe care le-a
ridicat în legătură cu alte texte din Codul de procedură penală. Solicită
conexarea acestor dosare. Totodată, solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, învederând şi faptul că art. 279 din Codul de procedură
penală este criticat din perspectiva modificării acestuia prin dispoziţiile
art. I pct. 140 din Legea nr. 356/2006.
Curtea, observând că la acest termen de judecată nu
sunt pe rol alte cauze cu acelaşi obiect, acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată în ceea ce
priveşte art. 2781
alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de
procedură penală şi ca inadmisibilă în ceea ce priveşte art. 279 alin. 2 din
acelaşi cod, arătând că acest din urmă text este criticat din perspectiva
caracterului său incomplet.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 9 iunie 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 4.764/223/2007, Tribunalul Vâlcea - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a)
şi b), precum şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Ion Criveanu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, potrivit art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b)
din Codul de procedură penală, instanţa verifică rezoluţia sau ordonanţa
atacată doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a
oricăror înscrisuri noi prezentate, neputându-se solicita proba cu martori sau
alte probe necesare unei juste soluţionări a cauzei. Se arată că posibilitatea
admiterii plângerii şi a reţinerii cauzei spre judecare, cu aplicarea
corespunzătoare a dispoziţiilor privind judecata în primă instanţă şi a
administrării oricărei probe, este destul de redusă, dacă nu chiar inexistentă
în baza probelor din dosar, în situaţia în care acestea sunt insuficiente sau chiar fraudulos obţinute
de către organul de cercetare penală. Se încalcă astfel liberul acces la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil. In ceea ce priveşte dispoziţiile
art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, se arată că limitează liberul
acces la justiţie prin aceea că persoana vătămată nu mai poate declanşa direct
judecata penală pentru nicio infracţiune. Apreciază că este necesară
intervenţia legiuitorului în sensul modificării acestui text de lege astfel
încât să se permită persoanei vătămate să se adreseze direct cu plângere
instanţei pentru orice fel de infracţiune.
Tribunalul Vâlcea - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât textele de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie
invocate de autorul excepţiei.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, invocând
şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că dispoziţiile
criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) şi ale art. 279 alin. 2 din Codul
de procedură penală, având următorul cuprins:
- Art. 2781 alin. 7
şi alin. 8 lit. a) şi b): „Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică
rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din
dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă
sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa
atacată;
b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea
începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este
obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând
totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume
mijloace de probă.";
- Art. 279 alin. 2: „Plângerea
prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului,
potrivit legii."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, ale
art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi,
ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126
privind instanţele judecătoreşti, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare
la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa
asupra constituţionalităţii aceloraşi texte de lege, criticate fie împreună, ca
obiect al aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate, fie în mod separat, în
cauze distincte, statuând în sensul concordanţei dintre aceste texte şi
dispoziţiile constituţionale şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale invocate. In acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 1.277 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16
din 9 ianuarie 2009, Decizia nr. 982 din 6 noiembrie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, sau Decizia nr. 924 din 14 decembrie
2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2007, prin care
Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţiile de
neconstituţionalitate invocate. Intrucât nu au intervenit elemente noi, de
natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată
anterior de Curte, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile
şi în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte consideraţiile autorului excepţiei
referitoare la necesitatea modificării art. 279 alin. 2 din Codul de procedură
penală, acestea nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care se pronunţă
numai cu privire la constituţionalitatea actelor cu privire la care a fost
sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b), precum şi ale art. 279 alin. 2
din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Ion Criveanu în Dosarul nr.
4.764/223/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta