DECIZIE   Nr. 281 din  7 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 606 din 13 iulie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Aurelia Rusu          - procuror
    Valentina Barbateanu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, modificata prin Legea nr. 323/2001, exceptie ridicata de Wang Lumei in Dosarul nr. 3.292/2004 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate. Precizeaza ca, la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat fusese deja modificat, in sensul includerii pedepselor inumane sau degradante printre vatamarile la care risca sa fie supus strainul solicitant al protectiei umanitare conditionate in cazul returnarii sale in tara de origine. Asa fiind, sub acest aspect, critica autorului exceptiei este neintemeiata. Apreciaza ca art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 nu impune o limitare a cazurilor de acordare a protectiei umanitare conditionate numai la acele situatii in care riscul de tortura sau tratamente inumane sau degradante are la baza rasa, religia, nationalitatea, opiniile politice, apartenenta la un anumit grup social.
    La dosar a fost depus punctul de vedere al Oficiului National pentru Refugiati, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In sustinerea acestei cereri, arata ca textul de lege criticat e in deplina concordanta cu prevederile constitutionale si conventionale invocate de autorul exceptiei. Mentioneaza ca art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 conditioneaza acordarea unei forme de protectie de dovedirea potentialului de risc de a fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante, fara a se face referire la motivele care ar putea genera acest risc.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 1 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.292/2004, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, modificata prin Legea nr. 323/2001.
    Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Wang Lumei intr-o cauza civila avand ca obiect solutionarea plangerii impotriva hotararii Oficiului National pentru Refugiati de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protectiei umanitare conditionate.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine ca art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 este contrar dispozitiilor constitutionale ale art. 20 alin. (1) si ale art. 22 alin. (2), precum si prevederilor art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, considera ca textul criticat este neconstitutional, deoarece limiteaza cazurile de acordare a protectiei umanitare conditionate numai la situatiile in care riscul de tortura sau tratamente inumane sau degradante are la baza unul din motivele definitiei Conventiei de la Geneva din 1951, si anume rasa, religia, nationalitatea, opiniile politice, apartenenta la un anumit grup social. In continuare, precizeaza ca "dispozitiile art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 nu includ in motivele de acordare a protectiei umanitare pedepsele inumane sau degradante, diferenta intre tratamente si pedepse constand in caracterul institutionalizat al actelor din urma". Mai arata ca, spre deosebire de articolul criticat pentru neconstitutionalitate, atat art. 22 alin. (2) din Constitutie, cat si art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sunt incidente in toate cazurile existentei riscului de tortura, pedepse sau tratamente inumane sau degradante, indiferent de motive. Apreciaza ca "dispozitiile art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, prin conditionarea acordarii protectiei umanitare de dovedirea existentei temerii bine intemeiate de persecutie pentru unul sau mai multe din motivele definitiei Conventiei de la Geneva din 1951, exclud de la protectie persoanele care, desi nu indeplinesc conditia temerii bine intemeiate de persecutie pentru motivele definitiei, ofera suficiente motive serioase sa se creada ca sunt expuse, in tara de origine, riscului de tortura, pedepse sau tratamente inumane sau degradante pentru alte cauze decat cele de persecutie pentru motivele definitiei". Invedereaza Curtii Constitutionale ca includerea riscului de pedepse inumane sau degradante ca motiv de acordare a protectiei umanitare reprezinta "unul dintre putinele cazuri in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului face un control de conventionalitate a legii interne". In acest sens, precizeaza ca, "in conditiile in care, cel mai adesea, Curtea Europeana se abtine de la a face aprecieri cu privire la dispozitiile legii nationale, caracterul absolut al protectiei instituite prin art. 3 din Conventia europeana a drepturilor omului o determina sa declare ca neconventionala o lege represiva". In continuare, autoarea exceptiei, cetatean chinez, arata in fapt ca, intrucat a nascut in Romania un copil provenit dintr-o legatura extraconjugala, risca la intoarcerea in China sa fie supusa la pedepse si tratamente de natura celor prevazute in Regulamentul privind planificarea natalitatii, printre care si aplicarea unor masuri contraceptive inumane, inclusiv sterilizarea fortata. De asemenea, sustine ca risca sa fie supusa si la traume psihice cauzate de faptul ca in China nu va avea dreptul sa inregistreze nasterea, "ceea ce va influenta intreaga existenta a copilului, (...) intrucat acesta va fi considerat non-persoana, neavand nici un drept social-politic".
    Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Precizeaza ca, potrivit art. 11 din Constitutie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. Arata ca, in continuarea acestui principiu, art. 20 din Constitutie prevede ca, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Prin urmare, "interpretarea dispozitiilor prevazute de art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, astfel cum a fost modificata, urmeaza a se face prin prisma dispozitiilor Conventiei de la Geneva din 1951, precum si ale art. 3 din Conventia europeana a drepturilor omului, astfel ca nu se aduce atingere prevederilor constitutionale ale art. 22 alin. (2) privind pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante".
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca prevederile art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, au avut in vedere evolutia la nivel european a conceptului de protectie subsidiara, fapt ce a condus la necesitatea reformularii definitiei protectiei umanitare conditionate. In aceste conditii, textul normativ criticat transpune dispozitiile art. 22 alin. (2) din Constitutie, fiind in deplina concordanta cu acestea. Mai arata ca art. 11, coroborat cu art. 20 din Legea fundamentala, statueaza faptul ca tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, iar in situatia in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. De aceea, interpretarea articolului criticat se face atat prin prisma reglementarilor Conventiei de la Geneva din 1951, cat si ale art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In consecinta, dispozitiile constitutionale referitoare la tratatele internationale privind drepturile fundamentale ale omului sunt pe deplin respectate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, invoca Decizia nr. 151 din 17 aprilie 2003, prin care Curtea Constitutionala, referindu-se la exceptia de neconstitutionalitate a art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, a constatat ca acest text este "in deplina concordanta cu prevederile constitutionale prin care se consfinteste dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, prevazut de art. 22 din Constitutie". In sustinerea punctului sau de vedere, Guvernul precizeaza ca "obligatiile ce incumba unui stat, pe taramul art. 3 din conventie, nu se limiteaza numai la obligatia negativa, aceea de a nu practica tortura si de a nu aplica tratamente inumane si degradante, ci includ si o obligatie pozitiva, aceea de a proteja orice persoana aflata sub jurisdictia sa contra unei situatii iremediabile de pericol de a fi supusa la rele tratamente, chiar daca acest risc ar urma sa se materializeze in afara teritoriului sau". Apreciaza ca textul de lege criticat reprezinta tocmai asumarea de catre stat a obligatiei pozitive mai sus mentionate, de a oferi o forma de protectie persoanei care, neindeplinind conditiile pentru acordarea statutului de refugiat, ar fi expusa pericolului ca, in situatia in care ar fi returnata in tara de origine, sa sufere o vatamare a drepturilor sale, constand in tortura, tratamente sau pedepse inumane sau degradante. In ceea ce priveste sustinerea autorului conform careia textul criticat limiteaza cazurile de acordare a protectiei umanitare conditionate numai la situatiile in care riscul de tortura sau tratamente inumane sau degradante are la baza numai motive legate de rasa, religie, nationalitate, opinii politice sau apartenenta la un anumit grup social, mentioneaza ca art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 "conditioneaza acordarea acestei forme de protectie internationala de dovedirea potentialului risc de a fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante, fara a se face nici o referire la motivele care ar putea genera acest risc". Arata ca, urmare modificarilor si completarilor Ordonantei Guvernului nr. 102/2000, aceasta a fost republicata, art. 5 pct. 2 prevazand, ca motiv de acordare a protectiei umanitare conditionate, riscul de a fi supus torturii, tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante.
    Avocatul Poporului precizeaza ca, ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost republicata, art. 5 lit. b) devenind art. 5 pct. 2. Apreciaza ca stabilirea, prin dispozitiile criticate, a conditiilor in care se poate acorda protectia umanitara conditionata este in deplina concordanta cu prevederile constitutionale prin care se garanteaza dreptul la viata si la integritate fizica si psihica. Astfel, aceasta forma de protectie se poate acorda strainului care nu indeplineste conditiile pentru acordarea statutului de refugiat si cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca, daca va fi returnat in tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale. Considera ca acest beneficiu acordat de statul roman nu contravine prevederilor art. 22 alin. (2) din Constitutie, fiind conforme si cu reglementarile internationale referitoare la statutul si regimul refugiatilor.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, conform incheierii de sesizare, prevederile art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004. Ca urmare a renumerotarii, art. 5 lit. b) a devenit art. 5 pct. 2, avand urmatorul cuprins: "Protectia umanitara conditionata se poate acorda strainului care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 2 alin. (1) si cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca, daca va fi returnat in tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale, constand in:
    (...)
    2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;".
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 20 si ale art. 22 alin. (2) din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 22 alin. (2): "Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant."
    De asemenea, autorul exceptiei invoca, in sprijinul criticii de neconstitutionalitate, si dispozitiile art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, conform carora "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu poate fi retinuta critica autorului conform careia textul supus controlului de constitutionalitate ar fi contrar prevederilor art. 22 alin. (2) din Constitutie si ale art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece nu ar cuprinde printre motivele de acordare a protectiei umanitare conditionate pedepsele inumane sau degradante. Curtea observa ca, in momentul ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate in fata Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 fusese modificata in temeiul art. I pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 43/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, iar textul de lege criticat stabileste ca "Protectia umanitara conditionata se poate acorda strainului care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 2 alin. (1) si cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca, daca va fi returnat in tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale, constand in: (...) 2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante". In aceasta noua redactare, in cuprinsul art. 5 pct. 2 se regasesc si pedepsele inumane sau degradante, a caror lipsa din text o semnala autorul exceptiei. Asadar, in actuala redactare, textul de lege este chiar in sensul criticii de neconstitutionalitate formulate, astfel ca exceptia ridicata a ramas fara obiect si urmeaza sa fie respinsa.
    Autorul exceptiei mai sustine ca textul ce constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate limiteaza cazurile de acordare a protectiei umanitare conditionate numai la situatiile in care riscul de tortura sau tratamente inumane ori degradante are la baza unul dintre criteriile stabilite in definitia termenului de "refugiat", asa cum aceasta este prevazuta in Conventia de la Geneva din 1951 privind Statutul refugiatilor, si anume rasa, religia, nationalitatea, opiniile politice, apartenenta la un anumit grup social. In legatura cu aceasta sustinere Curtea constata ca singura conditie impusa de art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 o constituie existenta unor motive serioase cu privire la care sa se creada ca, daca va fi returnat in tara de origine, strainul risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale, constand in tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante. Or, aprecierea in concret a existentei unor asemenea motive este o problema de interpretare si aplicare a legii, care excedeaza competentei Curtii Constitutionale. Instantei de judecata ii revine competenta de a analiza existenta unor astfel de motive, independent de criteriile la care se refera autorul exceptiei, respectiv rasa, religia, nationalitatea, opiniile politice, apartenenta la un anumit grup social a solicitantului unei forme de protectie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, exceptie ridicata de Wang Lumei in Dosarul nr. 3.292/2004 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iunie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Valentina Barbateanu