DECIZIE Nr.
1316 din 14 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si art. 18 alin. (1) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 788 din 25 noiembrie 2010
Acsinte Gaspar -
presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Petre Lazaroiu -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicata de Ministerul
Justitiei în Dosarul nr. 8.604/2/2009 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia
contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii
Constitutionale nr. 914D/2010.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr.
3.793D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1 alin. (1) si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004, exceptie ridicata de Ministerul Justitiei în Dosarul nr.
7.420/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios
administrativ si fiscal.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca nu se opune
conexarii cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea partiala de obiect
al cauzelor, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art.
164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 3.793D/2010
la Dosarul nr. 914D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii
acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens
jurisprudenta Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata
urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 februarie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 8.604/2/2009, Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios
administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia de
neconstitutionalitate a fost ridicata de pârâtul Ministerul Justitiei într-o
cauza având ca obiect obligarea acestuia de a solicita Ministerului Finantelor
Publice deschiderea de credite pentru suma reprezentând diferenta sporului de
risc si suprasolicitare neuropsihica si de a repartiza aceste sume catre
reclamanta Curtea de Apel Bucuresti.
Prin Incheierea din 3 februarie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 7.420/2/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de
contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si art. 18 alin. (1)
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia de
neconstitutionalitate a fost ridicata de pârâtul Ministerul Justitiei într-o
cauza având ca obiect obligarea acestuia de a solicita Ministerului Finantelor
Publice deschiderea de credite pentru suma reprezentând diferenta sporului de
risc si suprasolicitare neuropsihica si de a repartiza aceste sume catre
reclamanta Curtea de Apel Brasov.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei precizeaza ca prevederile de lege criticate
încalca dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul
separatiei si echilibrului puterilor în stat, ale art. 124 privind înfaptuirea
justitiei si ale art. 138 privind bugetul public national, „în masura în care
acestea pot fi interpretate în sensul ca instantele pot obliga autoritatile
publice la efectuarea unei operatiuni administrative prin care sa încalce
legea, sau prin care se tinda la modificarea legii".
Astfel, obligarea de catre o instanta de judecata de a
face o operatiune administrativa contrara unei legi ridica problema încalcarii
principiului separatiei puterilor în stat. Prin admiterea actiunii în cadrul
careia s-a invocat prezenta exceptie de neconstitutionalitate, s-ar considera
inaplicabile dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009
privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect
acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ceea ce
echivaleaza cu modificarea si completarea unui act normativ, în speta, cel ce
reglementeaza salarizarea personalului din sistemul justitiei. In final,
Ministerul Justitiei sustine ca tocmai aceasta conduita a instantelor de
judecata a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale
nr. 838/2009.
Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios
administrativ si fiscal considera ca motivele de
neconstitutionalitate invocate de autorul exceptiei reprezinta o interpretare
personala a acestuia, aspect retinut si în Decizia Curtii Constitutionale nr.
1.613/2009.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de
contencios administrativ si fiscal apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece textele de lege
criticate reprezinta expresia dispozitiilor art. 52 din Legea fundamentala.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernul si Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum
rezulta din încheierea Curtii de Apel Timisoara de sesizare a Curtii
Constitutionale, îl constituie prevederile art. 1 si art. 18 alin. (1) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Curtea observa ca, din
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, rezulta ca autorul acesteia
critica doar prevederile art. 1 alin. (1) si art. 18 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum reiese si din încheierea
Curtii de Apel Bucuresti de sesizare a Curtii Constitutionale.
Prin urmare, Curtea constata ca obiect al exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie, asadar, prevederile art. 1 alin. (1)si
art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie
2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 26 din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30
iulie 2007.
Continutul acestor prevederi de lege este urmatorul:
- Art. 1 alin. (1): Subiectele de sesizare a instantei
„(1) Orice persoana care se considera vatamata
într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de catre o autoritate
publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal
a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ
competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a
interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim
poate fi atât privat, cât si public."
- Art. 18 alin. (1) Solutiile pe care le poate da
instanta: „(1) Instanta, solutionând cererea la care se refera art. 8 alin.
(1), poate, dupa caz, sa anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sa
oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt
înscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca
prevederile de lege criticate încalca dispozitiile constitutionale ale art. 1
alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, ale
art. 124 privind înfaptuirea justitiei si ale art. 138 privind bugetul public
national.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca prin Decizia nr. 226 din 9 martie 2010, publicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010, s-a pronuntat
asupra constitutionalitatii prevederilor art. 1 alin. (1)si art. 18 alin.
(1)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sub aspectul unor
critici asemanatoare celor formulate si în prezenta cauza.
Cu acel prilej, Curtea a retinut ca motivarea exceptiei
si sustinerea neconstitutionalitatii dispozitiilor criticate din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 se bazeaza pe o ipoteza de
interpretare si aplicare a textelor legale criticate, potrivit careia
instantele de judecata, solutionând o actiune în contencios administrativ având
ca obiect obligatia de a face, ar pronunta o solutie prin care „pot obliga
autoritatile publice la efectuarea unei operatiuni administrative prin care se
încalca legea sau prin care se tinde la modificarea legii". Or, un
asemenea argument, ce are la baza ideea încalcarii legii de catre instanta de
judecata odata cu solutionarea unei cauze si pronuntarea unei hotarâri, nu poate
fi primit de Curtea Constitutionala ca fiind un motiv de neconstitutionalitate
al textelor de lege examinate si constituie un aspect de inadmisibilitate a
exceptiei de neconstitutionalitate.
Totodata, potrivit art. 124 alin. (2) din Constitutie, „Justitia
se înfaptuieste în numele legii", iar în temeiul alin. (3) al
aceluiasi text, „Judecatorii sunt independenti si se supun numai
legii". Solutiile pe care instanta de judecata le adopta în rezolvarea
cauzelor se pronunta, asadar, în numele legii, fiind temeinic justificate sub
aspectul legalitatii, iar în cazul interpretarii sau aplicarii gresite a legii,
persoanele vatamate pot apela la caile legale de atac. Dispozitiile art. 1
alin. (1)si ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 nu contin elemente contrare prevederilor art. 1 alin. (4), art. 124
sau 138 din Constitutie. Dimpotriva, acestea constituie expresia dispozitiilor
art. 52 din Legea fundamentala, care consacra „Dreptulpersoanei vatamate de
o autoritate publica", în temeiul caruia persoana vatamata într-un
drept al sau ori într-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un
act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este
îndreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului
legitim, anularea actului si repararea pagubei.
Intrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în
esenta, aceleasi aspecte si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi,
de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale,
solutia si considerentele deciziei mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în
cauza de fata.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicata de Ministerul Justitiei în
Dosarul nr. 8.604/2/2009 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia contencios
administrativ si fiscal si în Dosarul nr. 7.420/2/2009 al Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 14 octombrie
2010.
PRESEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean