Decizia Nr.278 din 22.03.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie invocată de Victor Fărcaş în Dosarul nr. 12.044/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.594D/2011.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.380 din 26 octombrie 2010.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că interesul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a formula acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii este legitim, fiind o prerogativă acordată acestuia prin lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 12.044/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie invocată de Victor Fărcaş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii formulate de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că atribuţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a introduce acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu îndeplineşte condiţia existenţei interesului legitim al celui care formulează o cerere de chemare în judecată.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că atât legitimarea procesuală a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cât şi interesul de a introduce acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia izvorăsc din înseşi prevederile actului normativ criticat şi se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă faţă de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este constituţional, invocând în acest sens punctele de vedere exprimate în deciziile Curţii Constituţionale nr. 980 din 25 iunie 2009, nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 şi nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 8 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, potrivit cărora:Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ia în discuţie nota de constatare şi, după caz: a)aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:Potrivit prevederilor textului de lege criticat, în cazul în care aprobă nota de constatare cu privire la existenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare la instanţa competentă material.Contrar susţinerilor autorului excepţiei, în exercitarea acestei competenţe, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii are legitimare procesuală activă, justificând un interes legitim, prevăzut de lege, respectiv art. 6-12 din secţiunea a 3-a - Dispoziţii procedurale comune cuprinsă în actul normativ criticat.În speţă, legitimarea procesuală activă a acestei autorităţi administrative este justificată, în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, de interesul general urmărit, şi anume deconspirarea organelor securităţii statului, parte a poliţiei politice, care în perioada de dictatură comunistă au exercitat o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, a drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale.Aşadar, ordonanţa de urgenţă criticată recunoaşte Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin posibilitatea sesizării sale din oficiu, o legitimare procesuală activă, justificată de apărarea unui interes general. Totodată, Consiliul, pe lângă posibilitatea sa de a acţiona din oficiu, poate fi sesizat şi de persoana îndreptăţită, astfel cum aceasta este definită la art. 1 alin. (1) din actul normativ criticat, pentru a desfăşura cercetări referitoare la existenţa/inexistenţa unor documente care se referă la persoana petentului aflate în evidenţele informatizate ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi în cele ale celorlalte instituţii deţinătoare ale arhivelor Securităţii. Prin urmare, în acest caz, interesul promovării acţiunii este justificat chiar de interesul personal al persoanei îndreptăţite, rezultatul practic al acţiunii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii răsfrângându-se în mod direct asupra titularului dreptului.De altfel, aşa cum a statuat deja Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011, şi Decizia nr. 1.609 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 17 februarie 2012, ale căror considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, prevederile art. 1 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie o subrogare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în dreptul cetăţeanului care se consideră vătămat prin acţiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate de a avea acces liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.Aceste prevederi legale conferă persoanei care este subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum şi, după caz, soţului supravieţuitor şi rudelor până la gradul al patrulea inclusiv ori moştenitorilor testamentari dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi, de asemenea, de a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului lor. Din cuprinsul acestor dispoziţii legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii acţionează inclusiv în numele persoanelor îndreptăţite, la cererea acestora.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie invocată de Victor Fărcaş în Dosarul nr. 12.044/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Károly