Decizia Nr.274 din 08.05.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 492 din 02 iulie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Bianca Drăghici	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gabriel Mustaţă în Dosarul nr. 3.031/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 735D/2013.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă, având în vedere că prin Decizia nr. 176 din 26 martie 2014 Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din data de 10 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.031/1/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.5. Excepţia a fost ridicată de Gabriel Mustaţă cu ocazia soluţionării unei contestaţii formulate împotriva Hotărârii nr. 450 din 9 mai 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători nr. 337 din data de 24 aprilie 2013, prin această ultimă hotărâre fiind respinsă contestaţia împotriva Hotărârii nr. 4 din data de 10 aprilie 2013 a Comisiei de organizare a examenului sau concursului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor organizat în perioada 22 martie-19 iunie 2013.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât face posibilă promovarea în funcţii de conducere, în condiţii facile, a magistraţilor foşti avocaţi, faţă de magistraţii care au avut alte profesii dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 înainte de a accede în magistratură. În continuare face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 785/2009, considerând că argumentele ce au dus la admiterea excepţiei în acea speţă se aplică mutatis mutandis şi speţei actuale.7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care nu se va reţine încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării prin instituirea unui tratament nediferenţiat unor cazuri egale, similar Deciziei Curţii Constituţionale nr. 785 din 12 mai 2009.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului arată că legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea judecătorilor sau procurorilor în funcţiile de conducere. Astfel, acesta este în drept să stabilească o serie de condiţii necesare pentru numirea într-o funcţie de conducere, în condiţiile în care exercitarea unei funcţii de conducere nu este un drept fundamental. Intenţia legiuitorului a fost aceea de a realiza o distincţie între momentul admiterii în magistratura şi cel al numirii într-o funcţie de conducere. Apreciază că, în realitate, autorul excepţiei urmăreşte completarea dispoziţiei criticate din Legea nr. 303/2004, prin recunoaşterea la calculul vechimii necesare pentru numirea în funcţii de conducere a tuturor profesiilor avute în vedere la calculul vechimii necesare pentru admiterea în magistratură, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, este inadmisibil, întrucât Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu care a fost sesizată, neputându-le modifica sau completa.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu următorul conţinut: „La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.“13. Textul de lege criticat face referire la dispoziţiile alin. (1) al art. 50 din Legea nr. 303/2004 potrivit cărora: „Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:a)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcţia de judecător sau procuror;b)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror;c)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror.“14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 176 din 26 martie 2014*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale. Cu acel prilej, Curtea a constatat că art. 50 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 enunţă principiul potrivit căruia, pentru numirea într-o funcţie de conducere, persoana interesată trebuie să fi îndeplinit funcţia de judecător sau procuror pentru o anumită perioadă, aceasta fiind echivalentul vechimii efective în magistratură, şi că alin. (2) al art. 50 din Legea nr. 303/2004 derogă de la această regulă, incluzând în calculul vechimii necesare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat, deşi vocaţia pentru accederea într-o funcţie de conducere este condiţionată de calitatea efectivă de judecător sau procuror pe care persoana interesată trebuie să o fi avut în perioadele stabilite de lege. De asemenea, Curtea a reţinut că discriminarea rezultă doar din instituirea unui privilegiu în favoarea celor care au fost avocaţi prin luarea în considerare a vechimii în această funcţie, excluzând alte funcţii care, potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, au fost luate în considerare pentru admiterea în magistratură. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile potrivit cărora la calcularea vechimii minime necesare participării la concursul sau examenul de numire în funcţii de conducere la instanţe şi parchete se ia în considerare doar perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat constituie o încălcare a principiului egalităţii şi nediscriminării, prin instituirea unui tratament diferenţiat unor cazuri egale, în lipsa unei justificări obiective şi rezonabile.____*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 26 martie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014. 16. Într-o atare situaţie, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 158 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 14 mai 2013, Decizia nr. 392 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 22 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 275 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 2 iulie 2013, devin incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“. 17. Prin urmare, Curtea reţine că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei a intervenit după sesizarea Curţii Constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. 18. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în speţa dedusă soluţionării, instanţa de judecată urmează să respecte deciziile Curţii Constituţionale, atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale - de exemplu, Decizia nr. 61 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012, şi Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012 - deciziile anterioare de constatare a neconstituţionalităţii reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gabriel Mustaţă în Dosarul nr. 3.031/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 mai 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Bianca Drăghici