DECIZIE Nr. 273 din 2 octombrie 2001
referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 108 pct.
3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 51 din 24 ianuarie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla pronuntarea asupra exceptiilor de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptii ridicate de
Victor Moldoveanu, Dragos Eugen Pogan, Sindicatul Liber al Navigatorilor din
Flota Maritima Comerciala, Stefan Dragulanescu si Sergiu Nicolae Bumbacaru in
dosarele nr. 459/COM/2001, nr. 484/COM/2001, nr. 486/COM/2001, nr. 556/COM/2001
si nr. 559/COM/2001 ale Curtii de Apel Constanta - Sectia comerciala.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 18 septembrie 2001 si au
fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea a amanat pronuntarea
pentru data de 25 septembrie 2001 si apoi pentru data de 2 octombrie 2001.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 9 aprilie 2001, pronuntate in dosarele nr.
459/COM/2001, nr. 484/COM/2001 si nr. 486/COM/2001 si prin incheierile din 23
aprilie 2001, pronuntate in dosarele nr. 556/COM/2001 si nr. 559/COM/2001,
Curtea de Apel Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 pct. 3 din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
republicata, exceptii ridicate de Victor Moldoveanu, Dragos Eugen Pogan,
Sindicatul Liber al Navigatorilor din Flota Maritima Comerciala, Stefan
Dragulanescu si Sergiu Nicolae Bumbacaru.
In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate, al caror continut, in
esenta, este acelasi, se sustine ca art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995,
potrivit caruia in categoria de creante privilegiate se inscriu doar
"creantele izvorate din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare
deschiderii procedurii", este discriminatoriu si, ca atare, contrar
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. Se arata in acest sens ca
dispozitia legala criticata favorizeaza, in cadrul aceleiasi categorii de
creditori, pe aceia care au creante mai recente, in dezavantajul celor cu
creante mai vechi. In plus, in Dosarul nr. 226C/2001 autorul exceptiei de
neconstitutionalitate mai sustine ca textul de lege criticat contravine
dispozitiilor constitutionale ale art. 38 alin. (1), ale art. 11 alin. (1) si
ale art. 20 alin. (1), cu raportare la unele reglementari din Pactul
international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, din
Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996, din
Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli privitoare la
privilegiile si ipotecile maritime de la Bruxelles, din 10 aprilie 1926, si din
Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia
salariului. Se arata ca aceste reglementari impun executarea prioritara a
creantelor rezultate din drepturi salariale.
Curtea de Apel Constanta - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia in
dosarele nr. 459/COM/2001, nr. 484/COM/2001, nr. 486/COM/2001, nr. 556/COM/2001
si nr. 559/COM/2001, apreciaza ca "dispozitiile art. 108 pct. 3 nu incalca
dreptul fundamental garantat prin art. 16 alin. (1) din Constitutie",
precum si faptul ca textul de lege criticat "reglementeaza distinct
situatii diferite, in raport de elementele precis determinate. Asadar, in speta,
este o chestiune de interpretare si aplicare a unei norme legale si nu o
problema de constitutionalitate a acesteia". In plus, in Dosarul nr.
486/COM/2001, in ceea ce priveste invocarea in sustinerea exceptiei a
reglementarilor internationale, instanta de judecata considera ca
"dispozitiile din cele doua conventii internationale, ratificate de
Romania, Bruxelles 1926 si Bruxelles 1952" nu sunt incidente in cauza, iar
"in procedura falimentului determinarea naturii creantei si a existentei
unui privilegiu al acesteia se face, in mod exclusiv, in baza normei speciale
din art. 108 din Legea nr. 64/1995 si a dispozitiei din art. 11 al Conventiei
O.I.M. nr. 95/1949".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctele de vedere exprimate, apreciaza ca exceptiile de
neconstitutionalitate sunt neintemeiate. In esenta, se arata ca "Legea nr.
64/1995 instituie o procedura speciala - concursuala - punand pe toti
creditorii unui comerciant, care nu si-a platit datoriile, intr-o situatie
egala", procedura care se incadreaza in dispozitiile art. 16 alin. (1) din
Constitutie. Se mai arata ca "Art. 108 se margineste sa stabileasca o
ierarhie intre creditori - fara a exclude vreunul - tinand seama de natura si
importanta creantelor", in concordanta cu prevederile art. 11 pct. 1 din
Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia
salariului.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului,
rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor si
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
art. 108 pct. 3 din Legea nr. 65/1995 privind procedura reorganizarii judiciare
si a falimentului, republicata, dispozitii care prevad:
- Art. 108 pct. 3: "Creantele vor fi platite, atat in cazul lichidarii
unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan, cat si in cazul
falimentului, in urmatoarea ordine: [...]
3. creantele izvorate din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare
deschiderii procedurii;"
Autorii exceptiilor de neconstitutionalitate sustin ca aceste prevederi
legale contravin, in ordinea invocarii lor, urmatoarelor texte din Constitutie:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 38 alin. (1): "Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea
profesiei si alegerea locului de munca sunt libere.";
- Art. 11 alin. (1): "Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai
si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este
parte.";
- Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile
si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte."
In Dosarul nr. 226C/2001 se invoca si incalcarea urmatoarelor dispozitii
din reglementari internationale:
- Art. 6 pct. 1 si art. 7 din Pactul international cu privire la drepturile
economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974, publicat
in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974:
- Art. 6. pct. 1: "Statele parti la prezentul pact recunosc dreptul la
munca ce cuprinde dreptul pe care il are orice persoana de a obtine
posibilitatea sa-si castige existenta printr-o munca liber aleasa sau acceptata
si vor lua masuri potrivite pentru garantarea acestui drept.";
- Art. 7: "Statele parti la prezentul pact recunosc dreptul pe care il
are orice persoana de a se bucura de conditii de munca juste si prielnice, care
sa asigure indeosebi:
a) remuneratia care asigura tuturor muncitorilor cel putin:
(i) un salariu echitabil si o remuneratie egala pentru o munca de valoare
egala, fara nici o distinctie [...];
(ii) o existenta decenta pentru ei si familia lor, in conformitate cu
dispozitiile prezentului pact; [...]";
- Art. 1 pct. 2 din Carta sociala europeana, revizuita, ratificata prin
Legea nr. 74/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
193 din 4 mai 1999: "In vederea exercitarii efective a dreptului la munca,
partile se angajeaza: [...]
2. sa protejeze de o maniera eficienta dreptul lucratorului de a-si castiga
existenta printr-o munca liber intreprinsa; [...]";
- Art. 2 pct. 2 din Conventia internationala pentru unificarea anumitor
reguli privitoare la privilegiile si ipotecile maritime, adoptata la Bruxelles
la 10 aprilie 1926: "Vor fi privilegiate asupra vasului, asupra navlului
pentru voiajul in cursul caruia creanta privilegiata a luat nastere: [...].
2. Creantele rezultand din contractul de angajare al capitanului,
echipajului si a celorlalte persoane angajate la bord.";
- Art. 11 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind
protectia salariului, ratificata prin Decretul nr. 284/1973, publicat in
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 81 din 6 iunie 1973:
"1. In caz de faliment sau lichidare judiciara a unei intreprinderi
lucratorii folositi in cadrul acesteia vor avea rang de creditori privilegiati,
pentru salariile care le sunt datorate cu titlu de servicii prestate in cursul
unei perioade anterioare falimentului sau lichidarii si care va fi prevazuta de
catre legislatia nationala.
2. Salariul constituind o creanta privilegiata va fi platit integral mai
inainte ca creditorii ordinari sa poata revendica cota parte ce li se cuvine.
3. Ordinea de prioritate a creantei privilegiate constituita de salariu,
fata de celelalte creante privilegiate, trebuie sa fie determinata de catre
legislatia nationala".
Examinand exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, Curtea
Constitutionala constata ca acestea sunt neintemeiate si in consecinta urmeaza
a fi respinse pentru urmatoarele motive:
I. O prima critica de neconstitutionalitate consta in aceea ca prevederile
art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995, republicata, care stabilesc ca atat in
cazul lichidarii unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan, cat si in
cazul falimentului creantele izvorate din contracte de munca vor fi platite pe
cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii, sunt contrare dispozitiilor
art. 16 alin. (1) din Constitutie potrivit carora "Cetatenii sunt egali in
fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
In acest sens in opinia autorilor exceptiei toti creditorii titulari ai unor
creante izvorate din contracte de munca se afla in aceeasi situatie, iar
incadrarea lor, diferentiat, in ordinea de preferinta prevazuta la pct. 3 sau 9
- "alte creante chirografare" - ale textului criticat, in raport cu
data nasterii creantei, are caracter discriminatoriu.
Sub acest aspect Curtea constata ca in mod obiectiv exista deosebiri intre
cele doua categorii de creditori, intrucat unii au creante mai vechi pentru a caror
recuperare, manifestand diligenta necesara, ar fi putut actiona inainte ca
debitorul sa ajunga in situatia de incapacitate de plata, iar altii, cu creante
nascute mai recent, nu au avut la dispozitie timp suficient pentru executarea
creantelor lor anterior deschiderii procedurii falimentului.
In acest sens in jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale s-a
statuat ca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor impune un tratament
juridic identic numai in situatii egale, iar situatiile in mod obiectiv
diferite justifica constitutional tratamentul juridic diferentiat.
Pe de alta parte Curtea observa ca desi toti creditorii au acelasi interes
si aceeasi legitimitate in recuperarea creantelor lor lichidarea bunurilor din
averea debitorului si falimentul nu se realizeaza in acelasi timp, astfel ca
nici creantele nu se pot recupera toate deodata. In aceasta situatie se impune
stabilirea prin norme juridice cu caracter procedural a unei ordini de plata,
in raport cu natura creantelor. Or, in temeiul dispozitiilor art. 125 alin. (3)
din Constitutie potrivit carora "Competenta si procedura de judecata sunt
stabilite de lege", o asemenea reglementare s-a realizat prin insesi
dispozitiile legale criticate.
In ceea ce priveste stabilirea platii creantelor in ordinea prevazuta la
punctul 3 sau 9 ale art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, aceasta este o
problema de aplicare a legii, iar nu de constitutionalitate, ce intra in
competenta de solutionare a instantei de judecata.
Fata de cele aratate rezulta ca aceasta critica de neconstitutionalitate nu
poate fi retinuta si urmeaza sa fie respinsa.
II. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 108 pct. 3 din
Legea nr. 64/1995, republicata, se invoca si incalcarea art. 38 alin. (1), art.
11 alin. (1) si art. 20 alin. (1) din Constitutie, precum si unele conventii
internationale ratificate de Romania, ce contin reglementari apreciate de catre
autorii exceptiei ca fiind incidente in cauza.
Astfel se arata ca art. 38 alin. (1) din Constitutie prevede ca
"Dreptul la munca nu poate fi ingradit", precum si faptul ca
"Romania este semnatara a mai multor acte internationale care recunosc si
garanteaza dreptul la munca", pe care statul roman este obligat sa le indeplineasca,
in temeiul dispozitiilor constitutionale ale art. 11 alin. (1) si ale art. 20
alin. (1). In acest sens se mentioneaza art. 6 pct. 1 si art. 7 din Pactul
international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, art. 1
pct. 2 si art. 2 din Carta sociala europeana, revizuita, art. 2 din Conventia
internationala pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile si
ipotecile maritime de la Bruxelles, din 1926, si art. 11 din Conventia
Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului,
dispozitii al caror continut a fost redat anterior. Se apreciaza ca,
"avand in vedere textele de lege invocate", "salariul
reprezinta, neindoielnic, scopul principal al exercitarii dreptului la munca,
pe baza caruia orice persoana are posibilitatea de a-si castiga existenta
printr-o munca liber aleasa sau acceptata", "or, art. 108 din Legea
nr. 64/1995 plaseaza pe ultimul loc la masa credala restantele salariale ale
celor care, cu buna-credinta, si-au desfasurat munca la bordul navelor, cu mai
mult de 6 luni inainte de deschiderea falimentului, [...]".
Analizand critica referitoare la incalcarea art. 38 alin. (1) din
Constitutie, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, deoarece art. 108
pct. 3 din Legea nr. 64/1995, republicata, nu contine prevederi care ingradesc
exercitiul dreptului la munca sau al alegerii profesiei si a locului de munca
si nici dreptul la o remuneratie corespunzatoare pentru munca prestata.
De asemenea, Curtea nu poate retine nici sustinerile referitoare la incalcarea
art. 6 pct. 1 si art. 7 din Pactul international cu privire la drepturile
economice, sociale si culturale si a art. 1 pct. 2 din Carta sociala europeana,
revizuita, intrucat aceste reglementari vizeaza garantarea dreptului la munca
si asigurarea exercitiului acestui drept, precum si dreptul la "un salariu
echitabil si o remuneratie egala pentru o munca de valoare egala", iar nu
conditiile de executare a creantelor izvorate din contractul de munca.
Totodata Curtea constata ca in cauza nu sunt relevante nici prevederile
Conventiei internationale pentru unificarea anumitor reguli privitoare la
privilegiile si ipotecile maritime, deoarece acestea privesc executarea
creantelor asupra vaselor, iar nu si creantele unei societati comerciale avand
ca obiect de activitate transportul maritim, care sunt supuse procedurii
falimentului stabilite de Legea nr. 64/1995, republicata.
In schimb Curtea Constitutionala constata ca in cauza sunt incidente
prevederile art. 11 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.
95/1949 privind protectia salariala, articol care la alin. 1 stabileste ca,
"In caz de faliment sau lichidare judiciara a unei intreprinderi,
lucratorii folositi in cadrul acesteia vor avea rang de creditori privilegiati,
pentru salariile care le sunt datorate cu titlu de servicii prestate in cursul
unei perioade anterioare falimentului sau lichidarii si care va fi prevazuta de
catre legislatia nationala", iar la alin. 3 prevede ca "Ordinea de
prioritate a creantei privilegiate constituita de salariu, fata de celelalte
creante privilegiate, trebuie sa fie determinata de catre legislatia
nationala". Or, dispozitiile art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata,
sunt in deplina concordanta cu aceste reglementari internationale potrivit
carora atat stabilirea perioadei din care trebuie sa provina creantele din
salariu, pentru a fi privilegiate, cat si a ordinii de prioritate a creantelor
privilegiate intra in atributiile legiuitorului national. Ca atare, intrucat nu
exista neconcordanta intre reglementarile internationale invocate si textul de
lege criticat ca fiind neconstitutional, Curtea urmeaza sa respinga si
sustinerile referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) si ale
art. 20 alin. (1) din Constitutie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 pct.
3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata, exceptii ridicate de Victor Moldoveanu, Dragos Eugen
Pogan, Sindicatul Liber al Navigatorilor din Flota Maritima Comerciala, Stefan
Dragulanescu si Sergiu Nicolae Bumbacaru in dosarele nr. 459/COM/2001, nr.
484/COM/2001, nr. 486/COM/2001, nr. 556/COM/2001 si nr. 559/COM/2001 ale Curtii
de Apel Constanta - Sectia comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 2 octombrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu