Decizia Nr.260 din 22.04.2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi cele ale art. 90 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de locatari nr. 761 din Galaţi, prin preşedinte Marin Frunză, în Dosarul nr. 4.843/121/2017/a1.1.2.1 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.336D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.011D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. RJ 13.596/233/2011** al Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.011D/2018 la Dosarul nr. 1.336D/2018, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că persoana juridică nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu persoana fizică şi poate beneficia de desemnarea unui apărător din oficiu, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Totodată, se invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin deciziile nr. 284 din 26 aprilie 2018 şi nr. 292 din 7 mai 2019.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:7. Prin încheierile din 30 iulie 2018 şi 31 octombrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 4.843/121/2017/a1.1.2.1 şi nr. RJ 13.596/233/2011**, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi cele ale art. 90 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Asociaţia de locatari nr. 761 din Galaţi, prin preşedinte Marin Frunză, şi de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în cauze având ca obiect o cerere de reexaminare a unei încheieri prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma desemnării unui avocat din oficiu şi o cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele susţin, în esenţă, că justiţiabilului care nu poate achita taxele judiciare de timbru şi onorariul unui avocat îi sunt încălcate accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare.9. Se consideră că prevederile legale criticate exclud persoanele juridice de la beneficiul asistenţei judiciare sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru. Astfel se creează o discriminare între persoanele juridice aflate în dificultăţi financiare şi persoanele fizice. De asemenea se apreciază că prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.10. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se arată că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În ceea ce priveşte prevederile, în ansamblu, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 şi cele ale art. 90 din Codul de procedură civilă, instanţa apreciază că acestea reprezintă transpunerea în dreptul intern a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE şi că ele constituie o modalitate a statului de a compensa insuficienţa resurselor băneşti ale persoanelor fizice implicate în proceduri judiciare, care, în această calitate, se află într-o situaţie juridică diferită de cea a persoanelor juridice care sunt părţi în litigii civile. Pentru aceste motive, nu poate fi reţinută existenţa unei discriminări între categoriile de justiţiabili anterior referite, prin acordarea de ajutor public judiciar în materie civilă numai persoanelor fizice, şi nici îngrădirea accesului liber la justiţie al acestora.11. Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât art. 90 din Codul de procedură civilă respectă condiţiile de claritate, de precizie, de previzibilitate şi de predictibilitate prevăzute de norma constituţională.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele ale art. 90, cu denumirea marginală „Condiţii de acordare", din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
(2) Asistenţa judiciară cuprinde:a)acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege; b)apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou; c)orice alte modalităţi prevăzute de lege.
(3) Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.
(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale."16. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi şi în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, Decizia nr. 401 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 29 septembrie 2017, Decizia nr. 169 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 20 august 2018, Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, şi Decizia nr. 432 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019. 18. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", Curtea a arătat că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Curtea a reţinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei. 19. Având în vedere că plata taxelor judiciare de timbru este o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească), precum şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii în caz de neplată a acestora sunt justificate. 20. Referitor la prevederile art. 90 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 284 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 22 august 2018, şi Decizia nr. 292 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 13 august 2019, din perspectiva unor critici asemănătoare, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, Curtea a reţinut că normele legale criticate statuează cu privire la condiţiile de acordare a asistenţei judiciare şi fac trimitere la legea specială în domeniu, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. 21. Curtea a constatat că persoanele fizice beneficiază de ajutor public judiciar în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în schimb persoanele juridice pot beneficia, în anumite condiţii, doar de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Prin urmare, persoanele juridice nu beneficiază de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, care vizează exclusiv persoanele fizice, ci numai de facilităţi în privinţa plăţii taxelor judiciare de timbru. 22. Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 221 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013, că în nicio situaţie o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului public judiciar. Pentru a ajunge la această soluţie, Curtea a arătat că dispoziţiile legale potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar reprezintă opţiunea legiuitorului român, în concordanţă cu transpunerea în dreptul intern a prevederilor Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Aşa fiind, Curtea a constatat că reglementările criticate nu conţin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiţie şi să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE şi, în acelaşi timp, în deplină concordanţă cu normele constituţionale sau convenţionale invocate. Totodată, chiar dacă au calitatea de părţi în cadrul unui litigiu, persoanele juridice şi cele fizice nu se pot compara sub aspectul situaţiei juridice în care se află. Pe de altă parte, art. 4 din Constituţie, stabilind criteriile de discriminare, printre care şi cel de avere, se referă la cetăţenii României, deci la categoria persoanelor fizice, şi nu juridice. De aceea, raţiunea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 constă în înlesnirea accesului la justiţie al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. 23. În ceea ce priveşte desemnarea unui apărător şi scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, prin Decizia nr. 284 din 26 aprilie 2018, precitată, paragraful 20, Curtea a reţinut faptul că „numai persoanele fizice pot beneficia de aceasta în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Persoanele juridice, astfel cum s-a arătat (...), intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar instanţa poate acorda facilităţi şi acestora, în mod excepţional, şi în alte cazuri în care se apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Persoanele juridice nu se află în aceeaşi situaţie cu persoanele fizice, natura juridică diferită a acestora şi scopul pentru care este înfiinţată persoana juridică reprezintă temeiuri suficiente pentru a se aplica un tratament juridic diferit, dar cu menţinerea principiului conform căruia indiferent de natura persoanei, statul are obligaţia pozitivă de a reglementa un cadru juridic care să cuprindă remedii pentru ca părţile să facă faţă cheltuielilor de judecată, exigenţă a accesului liber la justiţie". 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia de locatari nr. 761 din Galaţi, prin preşedinte Marin Frunză, în Dosarul nr. 4.843/121/2017/a1.1.2.1 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. RJ 13.596/233/2011** al Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă şi constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi cele ale art. 90 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici