DECIZIE Nr. 253 din 28 noiembrie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 alin.
(3), alin. (4) si alin. (5) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si
drepturile conexe
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 261 din 22 mai 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 131 alin. (3), alin. (4) si alin. (5) din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe, exceptie ridicata de Asociatia
profesionala romana de comunicatii prin cablu in Dosarul nr. 453/2000 al Curtii
de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 14 noiembrie 2000, fiind
consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp
pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 21 noiembrie 2000 si apoi la 28
noiembrie 2000.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 453/2000,
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131
alin. (3), alin. (4) si alin. (5) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor
si drepturile conexe, exceptie ridicata de Asociatia profesionala romana de
comunicatii prin cablu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 131 alin. (3), alin. (4) si alin. (5) din Legea nr. 8/1996 contravin prevederilor
art. 21 si ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie. Astfel se sustine ca
procedura de solutionare a litigiilor privind drepturile patrimoniale si
metodologiile ce trebuie sa fie negociate cu utilizatorii incalca dispozitiile
art. 21 din Constitutie, intrucat nu exista nici o cale de atac in justitie
impotriva modului in care este solutionat litigiul dintre utilizatori si
organismele de gestiune colectiva, desi acest litigiu este de natura civila. Se
mai arata ca dispozitiile art. 131 alin. (4) din lege prevad ca Oficiul Roman
pentru Drepturile de Autor decide forma definitiva a tabelelor si
metodologiilor pe care le inainteaza Guvernului spre aprobare, iar dispozitiile
art. 151 din aceeasi lege prevad ca litigiile privind drepturile de autor se
solutioneaza de organele jurisdictionale, iar nu de catre instantele
judecatoresti. Totodata se considera ca legea nu prevede nicaieri posibilitatea
ca una dintre partile care a participat la negocieri si care este nemultumita
de decizia Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor sa o poata ataca la
instantele judecatoresti. Sub un alt aspect autorul exceptiei sustine ca textul
de lege criticat impune titularilor de drepturi si utilizatorilor o remuneratie
pe cale administrativa, desi acest element ar trebui sa fie stabilit, ca si
celelalte elemente, in cadrul raporturilor contractuale convenite de parti
conform procedurii civile. Aceasta reprezinta in opinia autorului exceptiei o
ingerinta nepermisa a statului intr-un raport juridic si totodata o incalcare a
dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ,
exprimandu-si opinia, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, aratandu-se ca dispozitiile art. 131 alin. (3), alin. (4) si
alin. (5) din Legea nr. 8/1996 nu contravin prevederilor art. 21 din
Constitutie, cea mai buna dovada fiind insasi introducerea actiunii ce face
obiectul acestui dosar, prin care se solicita anularea unor mentiuni din anexa
nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 71 din 28 ianuarie 2000 pentru aprobarea
metodologiilor privind utilizarile prestatiilor artistice muzicale fixate pe
fonograme si a tabelelor cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite artistilor
interpreti sau executanti si producatorilor de fonograme. Dispozitiile
criticate nu contravin nici prevederilor art. 135 alin. (1) si (6) din
Constitutie, deoarece se asigura o egala protectie atat a drepturilor
utilizatorilor, cat si a drepturilor conexe ai caror titulari sunt reprezentati
de organismele de gestiune colectiva.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca
textul criticat nu incalca dispozitiile art. 21 din Constitutie, intrucat
titularii de drepturi au acces liber la justitie. Arbitrii la care face
referire art. 131 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 nu desfasoara o activitate de
jurisdictie, ci una de mediere. Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor este
cel care decide asupra tabelelor si metodologiilor prevazute la art. 131 din
lege, iar Guvernul, la randul sau, prin hotarare, poate opera modificari in
structura tabelelor si metodologiilor administrative. Ambele autoritati publice
adopta astfel, in mod succesiv, acte administrative cu caracter individual ce
pot fi cenzurate de instantele judecatoresti, in conditiile Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990. Se considera ca procedura
reglementata la art. 131 din Legea nr. 8/1996, prin care se stabilesc drepturi
cu continut patrimonial, nu lezeaza dreptul de proprietate privata. Dimpotriva,
intrucat aceasta procedura administrativa urmareste asigurarea in materie a
unui regim unitar, caracterizat prin certitudine si menit sa evite consumul de
timp si de bani, dispozitiile legale criticate se intemeiaza pe prevederile
art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Se mai arata ca, desi in speta este
vorba despre drepturi de creanta, sunt incidente si dispozitiile art. 41 alin.
(1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. In concluzie, se apreciaza ca
celelalte aspecte si argumente invocate in cuprinsul exceptiei de
neconstitutionalitate nu privesc chestiuni de constitutionalitate, ci probleme
de aplicare a legii, care sunt de competenta instantelor judecatoresti.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca dispozitiile art. 131
alin. (3), alin. (4) si alin. (5) din Legea nr. 8/1996 nu contravin
prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat posibilitatea sesizarii
justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor legitime se poate realiza
fie pe calea actiunii directe, fie prin orice alta cale procedurala, inclusiv
pe calea exceptiei de neconstitutionalitate. Deoarece art. 131 din lege nu
interzice in mod expres accesul in justitie al partii nemultumite de solutia
data, in urma medierii, de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor,
rezulta ca in realitate aceasta se poate adresa instantei judecatoresti, si
anume in conditiile dreptului comun. In ceea ce priveste incalcarea
dispozitiilor art. 135 din Constitutie se arata ca inviolabilitatea
proprietatii nu are caracter absolut, intrucat exercitiul acestui drept este
afectat de sarcinile ce revin proprietarului. Prin expresia "conditiile
legii" din cuprinsul textului art. 135 alin. (6) din Constitutie trebuie
sa se inteleaga "un act normativ cu putere de lege" si, respectiv,
"conditiile stabilite prin act normativ cu putere de lege, asadar
conditiile impuse prin norme juridice cu caracter general si impersonal,
aplicabile oricaror subiecte de drept aflate intr-o situatie identica. Altfel
s-ar ajunge la rezultatul inadmisibil ca pentru anumite persoane sa fie impuse
anumite masuri care ar fi inaplicabile altor persoane aflate in conditii
identice. Cu alte cuvinte este inadmisibil ca anumiti proprietari sa se afle la
adapost de restrictii ori impuneri care ar fi, pe de alta parte, obligatorii
pentru alti proprietari aflati intr-o situatie totalmente identica. De aceea
<<conditiile legii>>, la care se refera art. 135 alin. (6) din
Constitutie, nu pot fi identificate cu prevederile art. 131 alin. (3) - (5) din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, sustinerile orale si notele scrise ale partilor,
raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 131 alin. (3),
alin. (4) si alin. (5) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si
drepturile conexe, texte care au urmatoarea redactare: "(3) Tabelele si
metodologiile negociate se prezinta pentru avizare Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor care, in termen de 30 de zile, le inainteaza spre aprobare
Guvernului.
(4) In situatia in care, in urma negocierilor, comisia nu a putut stabili,
in termen de 90 de zile de la data constituirii ei, tabelele si metodologiile,
acestea se prezinta pentru mediere Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor.
In vederea medierii, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor convoaca partile
care au negociat, analizeaza punctele de vedere ale acestora si decide forma
definitiva a tabelelor si a metodologiilor, pe care le inainteaza Guvernului
spre aprobare, in termen de 30 de zile de la data primirii.
(5) Tabelele si metodologiile aprobate prin hotarare a Guvernului sunt
obligatorii si pentru utilizatorii care nu au participat la negocieri."
Textele constitutionale considerate a fi incalcate sunt urmatoarele:
Art. 21
"(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
Art. 135 alin. (1) si (6)
"(1) Statul ocroteste proprietatea. [...]
(6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
Autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate contravin
prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat impotriva modului in care este
solutionat litigiul dintre utilizatori si organismele de gestiune colectiva nu
exista nici o cale de atac. Totodata autorul exceptiei considera ca textul de
lege supus controlului de constitutionalitate criticat contravine si
dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, referitoare la dreptul
de proprietate, intrucat in loc de a ocroti proprietatea si a respecta
inviolabilitatea acesteia statul intervine in raporturile contractuale dintre
parti, carora le impune obligatii la care nu si-au dat consimtamantul.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata, urmand sa fie respinsa.
I. Analiza criticilor de neconstitutionalitate ce formeaza obiectul
prezentului dosar presupune ca in prealabil sa fie identificata ipoteza in
cadrul careia sunt indeplinite de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
si de catre Guvern atributiile ce le sunt conferite prin prevederile legale
criticate ca fiind neconstitutionale.
Curtea observa ca in aceasta materie prevederile Legii nr. 8/1996 privind
dreptul de autor si drepturile conexe au preluat mecanismul existent pe plan
international. Sub acest din urma aspect, sunt relevante unele dintre
dispozitiile Directivei Consiliului Comunitatilor Europene (93/83/CEE) din 27
septembrie 1993 privind coordonarea unor reguli ale dreptului de autor si
drepturilor conexe, aplicabile radiodifuziunii prin satelit si retransmiterii
prin cablu (act normativ care, desi nu produce efecte juridice fata de Romania,
contine exigente recunoscute pe plan international, acest act fiind de altfel
invocat, in cadrul argumentarii, de catre insusi autorul exceptiei de
neconstitutionalitate):
Art. 8 pct. 1
"Statele membre vegheaza ca retransmiterea prin cablu a unor emisiuni
provenind din alte State membre sa se desfasoare pe teritoriul lor in respectul
drepturilor de autor si al drepturilor conexe in vigoare si pe baza de
contracte individuale sau colective incheiate intre titularii drepturilor de
autor ori ai drepturilor conexe si distribuitorii prin cablu.";
Art. 9 pct. 1
"Statele membre vegheaza ca dreptul titularilor dreptului de autor sau
de drepturi conexe de a acorda sau de a refuza unui distribuitor prin cablu
autorizatia de retransmitere prin cablu poate fi exercitat numai prin
intermediul unui organism de gestiune colectiva.";
Art. 11 pct. 1, 2 si 4
"1. Atunci cand nu este posibila incheierea unui acord pentru
obtinerea unei autorizari de retransmitere prin cablu a unei emisiuni de
radiodifuziune, Statele membre vegheaza ca toate partile interesate sa poata
face apel la unul sau mai multi mediatori.
2. Mediatorii au sarcina de a ajuta la negocieri. Ei pot, de asemenea, sa
faca propuneri partilor interesate. [...]
4. Mediatorii sunt alesi astfel incat independenta si impartialitatea lor
sa se afle deasupra oricarei indoieli rezonabile.";
Art. 12 pct. 1
"Statele membre vor asigura, prin, dupa caz, mijloace de drept civil
sau de drept administrativ, ca partile sa initieze si sa desfasoare cu
buna-credinta negocierile referitoare la autorizarea pentru retransmiterea prin
cablu, precum si sa nu impiedice ori stinghereasca negocierile fara a exista o
justificare valabila."
Examinand legislatia romana aplicabila in materia supusa reglementarilor
internationale reproduse anterior, Curtea retine ca, potrivit art. 121 alin.
(1) din Legea nr. 8/1996 (text situat in cadrul sectiunii "Retransmiterea
prin cablu" din capitolul "Organismele de radiodifuziune si de
televiziune" al titlului II al legii, dedicat "Drepturilor conexe
dreptului de autor"): "Titularii dreptului de autor sau de drepturi
conexe isi pot exercita drepturile lor pentru autorizarea sau interzicerea
retransmiterii prin cablu pe baza contractelor incheiate prin intermediul unui
organism de gestiune colectiva." Conform art. 124 din aceeasi lege
organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor si a drepturilor conexe
sunt "[...] persoane juridice constituite prin libera asociere, care au ca
obiect de activitate, in principal, colectarea si repartizarea drepturilor a
caror gestiune le este incredintata de catre titulari". Totodata art. 125
alin. (2) teza intai dispune ca "Aceste organisme sunt create direct de
titularii drepturilor de autor sau de drepturi conexe: autori, artisti
interpreti sau executanti, producatori, organisme de radio si de televiziune,
precum si alti titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe,
persoane fizice si juridice". Printre obligatiile organismelor de gestiune
colectiva figureaza si aceea de a elabora "[...] tabele pentru domeniul
lor de activitate, cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite, precum si
metodologiile ce trebuie negociate cu utilizatorii in vederea platii acestor
drepturi, in cazul acelor opere al caror mod de exploatare face imposibila
autorizarea individuala de catre titularii de drepturi" [art. 130 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 8/1996]. Alin. (2) al art. 130 dispune ca
"Elaborarea tabelelor si a metodologiilor prevazute la alin. (1) lit. b)
se face pe baza negocierii lor [de catre organismele de gestiune colectiva] cu
reprezentantii asociatiilor patronale de utilizatori". Conform art. 131
alin. (1) - (3) din aceeasi lege "(1) Tabelele si metodologiile prevazute
la art. 130 alin. (1) lit. b) se negociaza in cadrul unei comisii constituite
din:
a) cate un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectiva,
care functioneaza intr-un domeniu;
b) cate un reprezentant al principalelor asociatii patronale ale
utilizatorilor dintr-un domeniu.
(2) Organismele de gestiune colectiva, precum si asociatiile patronale ale
utilizatorilor, reprezentate in comisie, pentru fiecare domeniu, se desemneaza
de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor.
(3) Tabelele si metodologiile negociate se prezinta pentru avizare
Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor care, in termen de 30 de zile, le
inainteaza spre aprobare Guvernului."
Este insa posibil ca partile reprezentate in comisie sa nu poata finaliza
negocierile prin incheierea unui acord asupra tabelelor si metodologiilor. De
aceea prin prevederile legale criticate [si anume, prin art. 131 alin. (3) -
(5) din Legea nr. 8/1996] se dispune ca un organism de specialitate al statului
(Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, care, potrivit art. 137 alin. (1)
din Legea nr. 8/1996, are "[...] autoritate unica pe teritoriul Romaniei
in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in
domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe [...]") sa intervina
in vederea asigurarii continuarii procesului de elaborare a tabelelor si
metodologiilor, pentru ca in final acestea sa poata fi aprobate de Guvern.
Aceasta interventie se realizeaza mai intai pe cale de mediere efectuata de
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor prin utilizarea unui corp de arbitri
care, potrivit art. 137 alin. (2) si (3) din Legea nr. 8/1996, sunt numiti de
Guvern, fara a avea insa calitatea de salariat al Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor. In ipoteza in care nici medierea realizata de arbitrii
mentionati nu poate determina realizarea unui acord intre parti, Oficiul Roman
pentru Drepturile de Autor, dupa ce analizeaza punctele de vedere ale
participantilor la negociere, "[...] decide forma definitiva a tabelelor
si a metodologiilor, pe care le inainteaza Guvernului spre aprobare, in termen
de 30 de zile de la data primirii" [art. 131 alin. (4) teza finala din
Legea nr. 8/1996].
In oricare dintre situatii [si anume, fie ca partile au convenit asupra
tabelelor si metodologiilor in cadrul comisiei prevazute la art. 131 alin. (1)
si (2) din Legea nr. 8/1996, fie ca tabelele si metodologiile au fost convenite
ca urmare a medierii realizate prin arbitri, fie - in sfarsit - ca "forma
definitiva" a tabelelor si a metodologiilor a trebuit sa fie decisa de
catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor] aceste tabele si metodologii
sunt supuse aprobarii prin hotarare a Guvernului [dupa caz, in baza alin. (3)
sau in baza alin. (4) ale art. 131 din lege]. In cadrul procedurii de emitere a
acestei hotarari de aprobare Guvernul are posibilitatea de a modifica
proiectele de tabele si metodologii inaintate de Oficiul Roman pentru Drepturile
de Autor, stabilind continutul definitiv al acestora. Asa fiind, tabelele si
metodologiile produc efecte juridice numai din momentul publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Guvernului pentru aprobarea lor.
Hotararea Guvernului este un act normativ care are aplicabilitate generala si
impersonala, motiv pentru care, conform alin. (5) al art. 131 din Legea nr.
8/1996, "Tabelele si metodologiile aprobate prin hotarare a Guvernului
sunt obligatorii si pentru utilizatorii care nu au participat la
negocieri".
II. Din cele de mai sus rezulta ca atributiile care revin, dupa caz,
Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor si Guvernului in baza prevederilor
legale criticate prin aceasta exceptie de neconstitutionalitate [si anume,
prevederile alin. (4) si (5) ale art. 131 din Legea nr. 8/1996] nu sunt
conferite in scopul solutionarii unui litigiu intervenit intre organismele de
gestiune colectiva si utilizatori, ci sunt conferite in vederea, dupa caz:
1. medierii de catre organul de specialitate din subordinea Guvernului a
pozitiilor divergente ale partilor;
2. pregatirii si avizarii unui act normativ al Guvernului de catre
mentionatul organ de specialitate din subordinea acestuia;
3. adoptarii acelui act normativ de catre Guvern.
De aceea, astfel cum va rezulta din cele ce urmeaza, prevederile legale
considerate de autorul exceptiei ca fiind contrare principiului accesului liber
la justitie nu intra in domeniul de aplicare a dispozitiilor art. 21 din
Constitutie, care, prin ipoteza, presupun existenta unui litigiu determinat si
a carui solutionare urmeaza sa se realizeze.
II.1. Intr-adevar, tabelele si metodologiile negociate de catre parti au ca
obiect probleme referitoare la opere protejate prin dreptul de autor, precum si
probleme referitoare la drepturile conexe dreptului de autor (in aceasta ultima
privinta art. 94 din Legea nr. 8/1996 stabilind ca "Sunt recunoscuti si
protejati ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor artistii interpreti
sau executanti, pentru propriile interpretari sau executii, producatorii de
inregistrari sonore, pentru propriile inregistrari, si organismele de
radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni"). Acesta este un
domeniu a carui importanta sociala este evidenta, fiind necesara in consecinta
interventia statului, pe de o parte, pentru asigurarea protectiei creatorilor
de opere si a titularilor de drepturi conexe, precum si, pe de alta parte,
pentru asigurarea ajungerii operelor la destinatarul acestora - publicul
consumator. Aceste doua finalitati nu pot fi atinse in lipsa unui acord intre
reprezentantii titularilor drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe si
reprezentantii utilizatorilor (de exemplu, reprezentantii societatilor
comerciale de retransmitere prin cablu), iar atunci cand negocierile dintre
cele doua categorii de reprezentanti se blocheaza, este firesc sa i se
recunoasca statului posibilitatea de a interveni prin masuri adecvate. Temeiul
constitutional al unei asemenea interventii se regaseste in dispozitiile art.
134 alin. (2) lit. a) si f) din Constitutie, referitoare la obligatia statului
de a asigura "[...] protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie" si,
respectiv, de a asigura "crearea conditiilor necesare pentru cresterea
calitatii vietii".
In aceste conditii Curtea Constitutionala retine ca situatia in care se
afla partile care nu au putut finaliza negocierile, situatie identificata de
autorul exceptiei de neconstitutionalitate prin termenul "conflict",
nu constituie un "litigiu" care sa deschida partilor calea spre
garantia constitutionala a accesului liber la justitie, ci este in realitate un
impas in cursul desfasurarii negocierilor dintre doua sau mai multe subiecte de
drept care intentioneaza sa incheie un contract.
In cauza ce face obiectul solutionarii de catre instanta judecatoreasca in
fata careia a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate s-au desfasurat
negocieri intre, pe de o parte, unele organisme de gestiune colectiva
(reprezentante ale titularilor drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe)
si, pe de alta parte, unii utilizatori de opere. In mod concret, in baza art.
131 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 8/1996, Oficiul Roman pentru
Drepturile de Autor a desemnat in scopul participarii la negocieri Uniunea
Producatorilor de Fonograme din Romania si Uniunea Compozitorilor si
Muzicologilor din Romania - Asociatia drepturilor de autor, pe de o parte,
precum si Asociatia profesionala romana de comunicatii prin cablu, in calitate
de asociatie patronala a utilizatorilor care realizeaza retransmiterea prin
cablu, pe de alta parte (aceasta din urma asociatie fiind autorul exceptiei de
neconstitutionalitate). Ca urmare a imposibilitatii ajungerii la un acord
referitor la continutul metodologiilor privind utilizarile prestatiilor
artistice muzicale fixate pe fonograme si la continutul tabelelor cuprinzand
drepturile patrimoniale cuvenite artistilor interpreti sau executanti si
producatorilor de fonograme, nici una dintre partile implicate in negociere nu
se putea prevala de vreun drept de a se adresa justitiei spre a determina pe
aceasta cale obligarea celeilalte parti la acceptarea propriei pozitii in
privinta aspectelor ce fac obiectul negocierii si, mai departe, obligarea la
incheierea acordului asupra "tabelelor si metodologiilor negociate",
conform art. 131 alin. (3) din Legea nr. 8/1996. In absenta unui asemenea drept
este evident ca nu se poate pune nici problema asigurarii garantiei constitutionale
a accesului liber la justitie, conform art. 21 din Constitutie, text conform
caruia "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime".
Dimpotriva, prevederile legale supuse criticii de neconstitutionalitate
dispun - astfel cum s-a aratat in cuprinsul pct. I al considerentelor acestei
decizii - ca un organism specializat al statului, si anume Oficiul Roman pentru
Drepturile de Autor, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Legea nr. 8/1996,
are "[...] autoritate unica pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste
evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in domeniul dreptului
de autor si al drepturilor conexe [...]" sa intervina in cursul
negocierilor, in calitate de mediator, atunci cand "comisia [constituita
conform art. 131 alin. (1) din Legea nr. 8/1996] nu a putut stabili, in termen
de 90 de zile de la data constituirii ei, tabelele si metodologiile [...]"
[alin. (4) al art. 131 din aceeasi lege].
Medierea se realizeaza de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
prin utilizarea unui corp de "arbitri" care sunt numiti de Guvern,
fara a avea insa calitatea de salariat al Oficiului Roman pentru Drepturile de
Autor. Desi poarta denumirea de "arbitri", mediatorii nu solutioneaza
un litigiu si deci nu desfasoara activitate jurisdictionala. Aceasta concluzie
rezulta cu claritate din:
- continutul alin. (3) al art. 137 din Legea nr. 8/1996, care arata ca
"Arbitrii [...] au dreptul la remuneratie pentru participarea la medierea
tabelelor si a metodologiilor de colectare a drepturilor gestionate de catre
organismele de gestiune colectiva, potrivit art. 130 alin. (1) lit. b) din
prezenta lege.";
- continutul art. 138 lit. e) din mentionata lege, care, in cadrul
enumerarii atributiilor Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, precizeaza
ca acest organism "intervine, pe cale de mediere, in negocierile dintre
organismele de gestiune colectiva si utilizatori, potrivit art. 131 alin.
(4);";
- continutul Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului Roman
pentru Drepturile de Autor si a corpului de arbitri, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 60/1997 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 46 din 18 martie 1997), care in art. 11 alin. (2) se refera la
"sedintele de mediere", iar prin art. 12 dispune ca arbitrii vor
intocmi un "raport consultativ".
Concluzia astfel infatisata se afla de altfel in concordanta si cu uzanta -
de notorietate - a diverselor organisme de arbitraj de a realiza prin
intermediul arbitrilor nu numai activitati de arbitraj (pentru solutionarea
litigiilor), ci si activitati de conciliere/mediere.
Pe de alta parte este evident ca aceasta concluzie nu poate fi inlaturata
de faptul ca - in contradictie cu art. 137 alin. (3) si cu art. 138 lit. e) din
Legea nr. 8/1996 - in cuprinsul alin. (1) al art. 11 din regulamentul
susmentionat este utilizata expresia "solutionarea litigiilor" si
nici de imprejurarea ca - astfel cum a rezultat din argumentarea autorului
exceptiei de neconstitutionalitate - arbitrii/mediatorii in fapt si-ar fi
desfasurat activitatea prin aplicarea regulilor edictate pentru realizarea
arbitrajului (mai precis cele cuprinse in Cartea IV "Despre arbitraj"
din Codul de procedura civila).
II.2. In ipoteza in care nici medierea efectuata de arbitrii mentionati nu
poate determina realizarea unui acord intre parti, devine necesar ca statul sa
intervina prin masuri de natura administrativa (asadar, prin masuri din
categoria celor indicate prin art. 12 pct. 1 din Directiva Europeana adoptata
la 27 septembrie 1993), sens in care Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor,
dupa ce analizeaza punctele de vedere ale participantilor la negociere,
"[...] decide forma definitiva a tabelelor si a metodologiilor, pe care le
inainteaza Guvernului spre aprobare, in termen de 30 de zile de la data
primirii" [art. 131 alin. (4) teza finala din Legea nr. 8/1996]. Nici de
aceasta data nu este vorba despre interventia in solutionarea unui litigiu in
care s-ar afla partile (cum in mod neintemeiat se arata in sustinerile
autorului exceptiei de neconstitutionalitate), ci in realitate Oficiul Roman
pentru Drepturile de Autor realizeaza o activitate administrativa, specifica
procedurilor de pregatire a proiectelor de acte normative ale Guvernului si de
avizare a acestora. Intr-adevar, interventia Oficiului Roman pentru Drepturile
de Autor se produce in oricare dintre cele trei situatii posibile:
- atunci cand partile au convenit asupra tabelelor si metodologiilor in cadrul
comisiei prevazute la art. 131 alin. (1) si (2) din Legea nr. 8/1996 [ceea ce
rezulta din art. 131 alin. (3), text conform caruia "Tabelele si
metodologiile negociate se prezinta pentru avizare Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor care, in termen de 30 de zile, le inainteaza spre aprobare
Guvernului."];
- atunci cand tabelele si metodologiile au fost convenite ca urmare a
medierii realizate prin arbitri [ceea ce rezulta din teza finala a frazei a
doua din art. 131 alin. (4) al legii];
- atunci cand (precum in speta) nici medierea prin arbitri nu a determinat
finalizarea negocierilor, astfel incat "forma definitiva" a tabelelor
si a metodologiilor a trebuit sa fie decisa de Oficiul Roman pentru Drepturile
de Autor [conform, de asemenea, tezei finale a frazei a doua din art. 131 alin.
(4) al legii].
In aceste conditii expresia "[...] decide forma definitiva a tabelelor
si a metodologiilor" [art. 131 alin. (4) fraza a doua din Legea nr.
8/1996] are semnificatia de definitivare a procedurii de avizare, iar nu de
solutionare ("definitivare") a unui litigiu (sau de solutionare a
unei cai de atac impotriva "raportului consultativ" intocmit de
arbitrii care au efectuat medierea).
Nefiind vorba despre un act jurisdictional, devine evident ca nu este
necesara nici comunicarea "deciziei" Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor catre partile care s-au aflat in negocieri, spre a li se
crea acestora posibilitatea de a o ataca in justitie (asa cum in mod
neintemeiat s-a sustinut de catre autorul exceptiei de neconstitutionalitate).
II.3. Dupa parcurgerea acestei proceduri Guvernul ia in dezbatere proiectul
de hotarare, decizand, daca este cazul, efectuarea unor modificari. Hotararea
Guvernului este un act de autoritate, de natura administrativa, iar nu o simpla
autentificare, dupa caz, a rezultatului negocierilor finalizate de organismele
de gestiune colectiva si utilizatori sau a rezultatului medierii efectuate de
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Este vorba despre un act normativ cu
caracter de izvor de drept, motiv pentru care hotararea Guvernului se publica
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar potrivit alin. (5) al art. 131
din Legea nr. 8/1996, "Tabelele si metodologiile aprobate prin hotarare a
Guvernului sunt obligatorii si pentru utilizatorii care nu au participat la
negocieri".
Desigur ca impotriva acestei hotarari a Guvernului cei interesati au
deschisa calea actiunii in justitie, in fata instantelor de contencios
administrativ care au competenta de a decide asupra legalitatii si
constitutionalitatii actului administrativ normativ. Curtea Constitutionala
observa ca, de altfel, exceptia de neconstitutionalitate ce face obiectul
prezentei decizii a fost ridicata cu ocazia solutionarii unui asemenea proces,
ceea ce constituie o confirmare a functionarii in acest domeniu a neincalcarii
principiului constitutional al accesului liber la justitie (art. 21 din Legea
fundamentala).
Stabilirea limitelor in cadrul carora se poate realiza controlul
legalitatii si constitutionalitatii hotararii Guvernului adoptate in baza art.
131 alin. (3) - (5) din Legea nr. 8/1996 constituie o problema care intra in
competenta exclusiva a autoritatii judecatoresti, astfel incat nu poate face
obiectul prezentei decizii.
III. Autorul exceptiei considera, printr-o a doua critica de
neconstitutionalitate, ca prevederile art. 131 alin. (3) - (5) din Legea nr.
8/1996 contravin dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie,
referitoare la ocrotirea si inviolabilitatea proprietatii, intrucat permit ca
prin intermediul unei hotarari a Guvernului, asadar pe cale administrativa, sa
fie stabilita remuneratia datorata de utilizatori organismelor de gestiune
colectiva, in cadrul raporturilor contractuale dintre aceste doua categorii de
subiecti de drept privat; se arata ca in acest fel s-au creat conditiile pentru
ca, in baza proiectului de hotarare inaintat de Oficiul Roman pentru Drepturile
de Autor, Guvernul sa determine diminuarea proprietatii autorului exceptiei de
neconstitutionalitate, care, ca utilizator, datoreaza o remuneratie al carei
cuantum este superior celui stabilit de catre arbitrii mediatori.
Examinand aceasta sustinere, Curtea retine ca fiind inexacta indicarea
incidentei dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie cu privire
la drepturile patrimoniale ale autorului exceptiei de neconstitutionalitate, in
cadrul raporturilor contractuale ale acestuia cu organismele de gestiune
colectiva.
Intr-adevar, obligatia utilizatorilor de a plati remuneratia cuvenita
titularilor drepturilor de autor si drepturilor conexe isi are izvorul in
acordul de vointa al partilor contractului, in masura in care acest contract
este valabil incheiat. Incheierea valabila a oricarui contract este
conditionata de respectarea de catre partile contractului a reglementarilor
juridice aplicabile in acel domeniu. Astfel cum s-a aratat anterior, in cadrul
considerentelor de sub pct. II.1, importanta sociala a domeniului dreptului de
autor si al drepturilor conexe este evidenta, ceea ce justifica interventia
statului pentru asigurarea unui echilibru intre interesele titularilor
dreptului de autor si de drepturi conexe si interesele utilizatorilor. In acest
context statul poate ca, printre alte masuri, sa reglementeze continutul
tabelelor si metodologiilor prevazute la art. 130 alin. (1) lit. b) si la art.
131 din Legea nr. 8/1996, inclusiv sub aspectul stabilirii cuantumului
remuneratiei datorate de utilizatori organismelor de gestiune colectiva, cu
alte cuvinte sub aspectul comensurarii valorii unei marfi aflate pe piata.
Ulterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii
Guvernului pentru aprobarea metodologiilor si a tabelelor partile care
intentioneaza sa intre in relatii contractuale in acest domeniu au obligatia sa
se supuna reglementarii referitoare la cuantumul remuneratiei datorate de
utilizatori organismelor de gestiune colectiva. Desigur ca in ipoteza in care
vreuna dintre parti considera ca din punctul de vedere al intereselor sale
comerciale cuantumul remuneratiei, stabilit prin hotarare a Guvernului, o
dezavantajeaza, aceasta parte va decide sa nu intre in relatii contractuale cu
cealalta parte, iar problema diminuarii patrimoniului sau prin indeplinirea
obligatiei de plata a remuneratiei nu se va mai pune. Daca totusi contractul se
incheie chiar si in aceste conditii, atunci obligatia utilizatorului de a plati
remuneratia catre organismele de gestiune colectiva are o natura contractuala
si diminuarea patrimoniului sau prin plata remuneratiei se datoreaza propriei
vointe contractuale, iar nu violarii de catre stat a dreptului sau de
proprietate [prin incalcarea dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (6) din
Constitutie, cum in mod neintemeiat sustine autorul exceptiei de
neconstitutionalitate].
IV. In concluzie, rezulta ca dispozitiile art. 130 alin. (3) - (5) din
Legea nr. 8/1996 nu incalca prevederile art. 21 din Constitutie, referitoare la
accesul liber la justitie, si nici prevederile art. 135 alin. (1) si (6) din
Constitutie, referitoare la ocrotirea si inviolabilitatea proprietatii,
intrucat aceste dispozitii legale nu intra in ipoteza de aplicare a
prevederilor constitutionale mentionate. Asa fiind, exceptia de
neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa sub ambele aspecte.
Pentru considerentele expuse, in temeiul prevederilor art. 144 lit. c) si
ale art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit.
A.c), ale art. 23 si ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 alin.
(3), alin. (4) si alin. (5) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si
drepturile conexe, exceptie ridicata de Asociatia profesionala romana de
comunicatii prin cablu in Dosarul nr. 453/2000 al Curtii de Apel Bucuresti -
Sectia de contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 28 noiembrie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Maria Bratu