DECIZIE Nr.
253 din 24 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 lit. e) si art. 57 alin. (3) din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 149 din 10 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-sef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. e) şi art. 57 alin. (3) din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Mobila Elbac" - S.A. din Bacău în Dosarul nr. 4.274/110/2007 al
Tribunalului Bacău - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată
că partea Neculai Filip a depus la dosar note scrise prin care solicită
respingerea excepţiei de neconstitutionalitate.
Cauza este în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 30 ianuarie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.274/110/2007, Tribunalul Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 56 lit. e) şi art. 57 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Mobila Elbac" - S.A. din Bacău într-o cauză civilă având ca obiect o
contestaţie la o decizie modificată unilateral.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) şi art. 21 alin.
(3).
Instanţa de judecată apreciază
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de
lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale sau reglementărilor
internaţionale invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise
ale părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate
la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 56 lit. e) şi art. 57 alin. (3) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii
care au următorul cuprins:
-Art. 56 lit. e): „Contractul
individual de muncă încetează de drept: [...]
e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a
contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost
constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească
definitivă;";
-Art. 57 alin. (3): „Nulitatea contractului
individual de muncă poate fi acoperită prin
îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege."
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale
criticate sunt neconstituţionale în raport cu următoarele texte din
Constituţie: art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în faţa legii şi art. 21
alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor
într-un termen rezonabil.
Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra
constituţionalităţii textelor de lege criticate. Astfel, prin Decizia nr. 660
din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 8 iulie 2008, Curtea a
constatat că dispoziţiile de lege criticate, referitoare la încetarea
contractului individual de muncă ca urmare a constatării nulităţii absolute a
acestuia, de la data la care nulitatea a fost constatată, precum şi la
modalitatea de acoperire a nulităţii, sunt conforme prevederilor art. 16 alin.
(2) din Constituţie, deoarece se aplică, în mod egal, ambelor părţi ale contractului individual
de muncă. Prevederea că încetarea de drept a contractului se produce de la data
la care nulitatea a fost constatată corespunde dispoziţiilor art. 57 alin. (2)
din Codul muncii, potrivit cărora constatarea nulităţii contractului individual
de muncă produce efecte pentru viitor. De asemenea, alin. (5) al aceluiaşi
articol prevede că persoana care a prestat muncă în temeiul unui contract
individual de muncă nul are dreptul la remunerare, corespunzător modului de
îndeplinire a atribuţiilor de serviciu. Faptul că una dintre părţile
contractului individual de muncă, angajator sau angajat, beneficiază de
prevederile dreptului comun, astfel cum susţine autorul excepţiei, este o
problemă de interpretare şi aplicare a legii, iar situaţia juridică diferită în
care se află cele două părţi justifică eventualitatea unui tratament juridic
diferit.
In continuare, s-a reţinut că prevederile art. 21 alin.
(3) din Constituţie referitoare la dreptul la un proces echitabil şi
soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, invocate în susţinerea
excepţiei, nu sunt incidente în cauză, deoarece dispoziţiile legale criticate
fac parte din secţiunea 1 a cap.V din Codul muncii, intitulată „Incetarea de
drept a contractului individual de muncă", fără să facă referiri la
procedura de judecată.
Atât soluţia, cât şi
considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în
prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 56 lit. e) şi al art. 57 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mobila Elbac" - S.A. din Bacău
în Dosarul nr. 4.274/110/2007 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman