DECIZIE   Nr. 241 din 10 iulie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 603 din 26 septembrie 2001

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "TC International Trading" - S.R.L. in Dosarul nr. 7.611/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei. Se arata ca prevederile legale criticate sunt constitutionale, deoarece conditiile prevazute la art. 24 din Legea nr. 64/1995, republicata, se refera numai la creditorii care solicita declansarea procedurii de reorganizare si a falimentului. Totodata se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, in conditiile in care, potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 64/1995, republicata, judecatorul-sindic nu poate fi considerat instanta judecatoreasca.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 22 noiembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 7.611/1999, Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "TC International Trading" - S.R.L. intr-un dosar avand ca obiect judecarea cererii formulate de autorul exceptiei impotriva Bancii Comerciale Albina, intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 64/1995, republicata.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, "ating existenta drepturilor debitorului de a-si conduce activitatea, fiind astfel in contradictie cu textele de principiu ale art. 49, art. 134 alin. (2) lit. a) si art. 135 alin. (6) din Constitutie", desi "constitutional este posibila numai o restrangere a acestor drepturi". Se mai arata totodata ca "ridicarea acestor drepturi nu se face in situatiile limitative prevazute de art. 49 alin. (1) din Constitutie". In ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie autorul exceptiei sustine ca "prin ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea nu se mai asigura libertatea comertului, intrucat libertatea comertului presupune tocmai posibilitatea ca debitorul sa-si conduca activitatea asa cum crede de cuviinta, cu respectarea legilor in vigoare".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia nu este intemeiata, intrucat "ridicarea dreptului debitoarei de a-si conduce activitatea nu impieteaza in concret economia de piata sau libertatea comertului, ci se face, justificat legal, in scopul necesar al platii pasivului debitoarei".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat "dispozitiile criticate nu aduc vreo atingere drepturilor debitorului, ci au ca scop buna desfasurare a activitatii intreprinderii debitorului, scop care corespunde intru totul dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie". Se mai arata ca "debitorul a omis intentionat din argumentarea sa prevederile alin. (1) al art. 79 din lege, precum si cele ale alin. (2) din acelasi articol, care instituie o procedura destinata a garanta dreptul creditorului".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si ale partii prezente la dezbateri, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in constituie dispozitiile art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, texte care au urmatorul cuprins:
    Art. 10 lit. d)
    "Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: [...] d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;";
    Art. 79
    "(1) In lipsa unui plan de reorganizare, confirmat de judecatorul-sindic in conditiile art. 68, debitorul, un creditor, comitetul creditorilor sau camera de comert si industrie teritoriala poate adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de a-si conduce activitatea.
    (2) Judecatorul-sindic va examina, in termen de 10 zile, o astfel de cerere, intr-o sedinta la care vor fi citati debitorul, creditorii, administratorul, comitetul creditorilor si camera de comert si industrie teritoriala. Cererea va putea fi admisa numai motivat, printre motive figurand pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
    (3) Daca cererea este admisa, judecatorul-sindic va dispune si aplicarea de indata a dispozitiilor prezentei sectiuni."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 49, art. 134 alin. (2) lit. a) si ale art. 135 alin. (6), texte care au urmatorul continut:
    Art. 49
    "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
    Art. 134 alin. (2) lit. a)
    "Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;";
    Art. 135 alin. (6)
    "Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
    Se considera, in esenta, ca prevederile legate criticate sunt neconstitutionale, deoarece incalca dreptul debitorului de a-si conduce activitatea comerciala.
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu poate retine criticile formulate de autorul acesteia.
    Prevederile legale criticate nu numai ca nu incalca dispozitiile constitutionale invocate, ci, dimpotriva, sunt conforme cu litera si cu spiritul acestora, ele avand ca finalitate ridicarea dreptului de a-si conduce activitatea pentru debitorul fata de care s-a declansat procedura de reorganizare si faliment si care sufera pierderi continue din averea sa ori se afla in situatia in care nu exista probabilitatea de realizare a unui plan rational de activitate. In contextul procedurii speciale de executare silita, instituita prin Legea nr. 64/1995, republicata, sunt reglementate tocmai acele conditii in care creditorii sa poata fi platiti, iar prin aceasta sa fie asigurate buna functionare a creditului si respectarea obligatiilor contractuale, esentiale desfasurarii comertului si concurentei loiale.
    Referitor la invocarea art. 49 din Constitutie, Curtea constata ca acesta nu are nici o legatura cu cauza, intrucat dreptul comerciantului de a-si conduce activitatea nu este unul dintre drepturile si libertatile fundamentale prevazute in titlul II din Constitutie, la care se refera art. 49. De altfel, ridicarea dreptului debitorului de a-si conduce activitatea poate interveni, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 79 din lege, numai dupa declansarea procedurii complexe prevazute de Legea nr. 64/1995, republicata, in caz de incetare de plati timp de cel putin 30 de zile, deci de insolventa comerciala, situatie in care debitorul si-a incalcat obligatia de a-si plati datoriile pe care le are fata de creditori, conform obligatiilor contractuale asumate. In aceste conditii ridicarea dreptului de a-si conduce activitatea comerciala de catre debitorul aflat in incetare de plati, pronuntata de judecatorul-sindic in conformitate cu dispozitiile art. 10 lit. d) si ale art. 79 din lege, este consecinta deschiderii procedurii falimentului, reglementata de cap. III sectiunea a 6-a din Legea nr. 64/1995, republicata, aplicabila cand nu mai exista posibilitatea reorganizarii activitatii debitorului. Aceasta procedura extrema presupune, de asemenea, indisponibilizarea bunurilor din averea debitorului, tocmai in vederea garantarii posibilitatii de plata a creantelor creditorilor.
    Pierderea dreptului de a-si conduce activitatea comerciala de catre debitorul aflat in incetare de plati, in conformitate cu dispozitiile art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, nu contravine dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a), care prevad obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Masura ridicarii dreptului debitorului de a-si conduce activitatea, prin finalitatea ei, raspunde in realitate cerintei asigurarii unui cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie, ceea ce vizeaza toti agentii economici, inclusiv debitorul si creditorii, precum si functionarea creditului.
    De asemenea, Curtea retine ca prevederile art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, nu incalca dispozitiile art. 135 alin. (6) din Constitutie, care declara "in conditiile legii" inviolabilitatea proprietatii private.
    De altfel, dispozitiile art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea stabilind ca acestea sunt constitutionale prin Decizia nr. 45 din 7 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001. Solutia pronuntata si considerentele care au stat la baza acesteia isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudentei Curtii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "TC International Trading" - S.R.L. in Dosarul nr. 7.611/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 iulie 2001.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta