DECIZIE   Nr. 238 din 27 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 674 din 27 iulie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Asociatia Ecoforum - Clubul Tinerilor Eroi in Dosarul nr. 3.789/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 26 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.789/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Asociatia Ecoforum - Clubul Tinerilor Eroi.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textul criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, intrucat "ingradeste dreptul persoanei juridice, care nu este societate comerciala, de a putea sa-si recupereze investitia efectuata la un imobil retrocedat, prin tratamentul diferentiat, discriminatoriu aplicat intre persoanele juridice, ce nu sunt societati comerciale". Autorul exceptiei mai sustine ca, "in timp ce chiriasilor persoane fizice le este recunoscut dreptul la recuperarea investitiei si li se ofera inclusiv facilitati fiscale (scutirea de plata taxei de timbru) pentru recuperarea investitiei efectuate, chiriasilor persoane juridice, care nu sunt societati comerciale, nu le este recunoscut acest drept".
    Instanta de judecata considera ca textul legal criticat nu contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, republicata, intrucat, arata aceasta, egalitatea in drepturi nu impiedica statul sa legifereze masuri de protectie asupra unor categorii de persoane.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Presedintele Camerei Deputatilor arata ca textul criticat nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, deoarece legea foloseste termenul generic de chirias fara a face vreo distinctie. In opinia sa referirea din lege la "imobile cu destinatia de locuinta" are scopul de a exclude de la aplicarea prevederilor art. 49 din Legea nr. 10/2001 imobilele cu destinatie industriala, comerciala, iar nu chiriasi persoane juridice.
    Guvernul considera ca textul criticat are in vedere imobilele cu destinatia de locuinta, legiuitorul optand pentru solutia protejarii numai a chiriasilor din imobilele cu destinatia de locuinta, de regula persoane fizice cu venituri relativ modeste. In ceea ce priveste sarcina suportarii acestor despagubiri, aceasta depinde de situatia juridica a imobilului supus restituirii. Astfel, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, obligatia de restituire revine persoanei indreptatite, deoarece cheltuielile respective profita acesteia, in timp ce pentru imobilele preluate fara titlu valabil obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare, ca o compensare a lipsei de folosinta a bunurilor de catre cei carora le apartineau de drept. Asadar, considera Guvernul, legiuitorul a facut aplicarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16, intrucat egalitatea in drepturi nu impiedica statul sa legifereze masuri de protectie a unor categorii de persoane. Si, in fine, conchide ca, fara a ingradi drepturi ocrotite constitutional, textul conditioneaza dreptul la despagubiri de calificarea "imobil cu destinatia de locuinta".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 49 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, text de lege care are urmatorul continut:
    - Art. 49: "(1) Chiriasii au dreptul la despagubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta prin imbunatatirile necesare si utile.
    (2) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligatia de despagubire prevazuta la alin. (1) revine persoanei indreptatite.
    (3) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat fara titlu valabil, obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare.
    (4) Valoarea despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste pe baza de expertiza.
    (5) Prin imbunatatiri, in sensul prezentei legi, se intelege cheltuielile necesare si utile. Cuantumul despagubirilor se stabileste la valoarea actualizata a cheltuielilor, scazandu-se gradul de uzura al imbunatatirilor, in raport cu durata de viata normala a acestora, care se suporta de chiriasi."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, text ce prevede urmatoarele:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul art. 49 din Legea nr. 10/2001 contine dispozitii in legatura cu dreptul la despagubire al chiriasilor pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta restituite in natura, precum si cu privire la sarcina suportarii acestor despagubiri, avand in vedere situatia juridica a imobilului restituit. Astfel, potrivit alin. (2) al art. 49, in cazul in care imobilul ce se restituie a fost preluat cu titlu, obligatia de despagubire revine persoanei indreptatite, iar potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, pentru imobilele preluate fara titlu valabil obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare.
    Curtea constata, de asemenea, ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, s-a pronuntat prin Decizia nr. 93 din 4 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 243 din 19 martie 2004, statuand ca acest text este constitutional.
    In considerentele acestei decizii, Curtea a retinut ca imprejurarea potrivit careia norma dedusa controlului nu prevede un drept la despagubire similar si pentru chiriasii imobilelor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, limitandu-se a reitera doar norma de drept comun privind dreptul la despagubire pentru o anumita categorie de chiriasi, nu este susceptibila de interpretarea pe care intelege sa i-o dea autorul exceptiei, in sustinerea criticii sale. In absenta unei interdictii exprese, acesti chiriasi au posibilitatea de a solicita si obtine despagubiri, potrivit dreptului comun, pentru sporul de valoare al imobilului rezultat din imbunatatirile necesare si utile pe care i le-au adus. Chiar daca temeiul unei asemenea pretentii rezida in institutia imbogatirii fara justa cauza, fiind deci extrinsec reglementarii legale in discutie, o asemenea imprejurare lipseste de indreptatire critica de neconstitutionalitate ce i-a fost adusa. Pentru aceleasi ratiuni, este lipsita de temei calificarea respectivei reglementari ca fiind discriminatorie si, prin aceasta, in contradictie cu prevederile art. 16 din Constitutie, republicata.
    Cu aceeasi ocazie, Curtea a retinut ca neconstitutionalitatea textului de lege criticat este dedusa nu din continutul acestuia, ci din modul de interpretare si de aplicare a lui, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, excede competentei jurisdictionale a instantei constitutionale. Sub acest aspect, Curtea a statuat in repetate randuri ca nu se poate pronunta asupra interpretarii date de o instanta judecatoreasca unui text legal, aceasta fiind facuta in procesul de aplicare a legii, atribut exclusiv al instantei de judecata. De altfel, nu intra in atributiile Curtii Constitutionale cenzurarea aplicarii dispozitiilor legale de catre instantele judecatoresti, controlul judecatoresc realizandu-se exclusiv in cadrul cailor de atac prevazute de lege. O asemenea ingerinta a Curtii in activitatea de judecata ar fi neconstitutionala, contravenind prevederilor art. 126 din Constitutia republicata, potrivit carora justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    Atat considerentele, cat si solutia din aceasta decizie sunt valabile si in cauza de fata, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Asociatia Ecoforum - Clubul Tinerilor Eroi in Dosarul nr. 3.789/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 mai 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu