DECIZIE Nr. 237 din 5 iunie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin.
2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 539 din 28 iulie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 57 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata
de Alexandru Florian Lele in Dosarul nr. 4.908/2002 al Curtii Supreme de
Justitie - Sectia penala.
La apelul nominal raspunde personal autorul exceptiei, lipsind cealalta
parte, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Autorul exceptiei formuleaza o cerere de recuzare a domnilor judecatori
Serban Viorel Stanoiu si Nicolae Cochinescu.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de
recuzare.
Deliberand, Curtea Constitutionala respinge cererea de recuzare ca fiind
inadmisibila in temeiul art. 25 din Regulamentul de organizare si functionare a
Curtii Constitutionale, potrivit caruia, "o data legal sesizata, Curtea
procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile
referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului si nici cele
privind recuzarea judecatorilor".
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul in fond.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia,
deoarece art. 57 alin. 2 din Codul de procedura penala, referitor la procedura
de informare, este de natura sa influenteze decizia instantei competente sa
solutioneze cererea de stramutare, atata vreme cat informatiile primite nu sunt
puse in discutia partilor. Astfel se folosesc date necenzurate de parti, care
nu pot fi combatute, situatie ce determina afectarea principiului echitatii
prevazut de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale si a principiului garantarii dreptului la aparare
prevazut de art. 24 alin. (1) din Constitutie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca nefondata, sustinand ca dispozitiile criticate nu
contravin prevederilor constitutionale invocate. Astfel, art. 6 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale are in vedere
un proces care solutioneaza fondul cauzei, aspect care rezulta din insasi
redactarea textului in discutie si care se refera la o instanta care va hotari,
printre altele, asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala. Or, in
cadrul procesului care are ca obiect solutionarea cererii de stramutare,
instanta nu se pronunta asupra unor fapte care tin de pricina insasi, ci adopta
masuri de natura sa asigure conditiile impuse de normele procedurale in
solutionarea fondului, care vizeaza toate partile in proces, indiferent de
calitatea lor. Pe de alta parte, potrivit art. 58 si 59 din Codul de procedura
penala, partile interesate se pot prezenta la termenul fixat, pot depune
memorii si isi pot angaja un avocat, situatii care garanteaza pe deplin dreptul
la aparare prevazut de art. 24 alin. (1) din Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 februarie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
4.908/2002, Curtea Suprema de Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 57
alin. 2 din Codul de procedura penala.
Exceptia a fost ridicata de Alexandru Florin Lele, avand calitatea de
inculpat, in dosarul de mai sus, dosar care are ca obiect solutionarea unei
cereri de stramutare a judecarii cauzei, formulata de Parchetul de pe langa
Curtea de Apel Oradea.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei sustine
ca textul criticat aduce atingere dreptului la aparare si dreptului de a fi
judecat in mod echitabil de catre o instanta independenta si impartiala,
intrucat, pe parcursul procedurii de informare, Ministerul Justitiei, care este
autoritatea publica abilitata sa furnizeze instantei competente date pentru
lamurirea sa, poate sa informeze Curtea Suprema de Justitie in mod tendentios,
pentru a influenta stramutarea cauzei la o instanta pe care o considera
obedienta si, de asemenea, poate sa furnizeze motive ce nu pot fi cenzurate de
cealalta parte, pentru a obtine stramutarea dorita.
Posibilitatea conferita de legile interne Ministerului Justitiei, de a se
pronunta in sensul aratat mai sus, este apreciata de autorul exceptiei ca o
ingerinta a executivului in activitatea autoritatii judecatoresti, cu
consecinta lezarii dreptului fundamental la aparare. Pe de alta parte,
folosirea in cadrul judecarii cererii de stramutare a unor informatii care nu
pot fi analizate si combatute de parti determina incalcarea principiului
echitatii prevazut de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale.
Curtea Suprema de Justitie a opinat ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata, intrucat solicitarea unor informatii de la Ministerul
Justitiei, pentru lamurirea Curtii, nu aduce atingere prevederilor mentionate,
ci reprezinta, astfel cum se precizeaza in alin. 1 al art. 57 din Codul de
procedura penala, o modalitate de informare a Curtii Supreme de Justitie in
cadrul procedurii speciale de solutionare a unei cereri de stramutare, menita
sa asigure solutionarea corecta a cererii de stramutare, iar prin aceasta, sa
asigure desfasurarea unui proces echitabil.
Dreptul la aparare al partii intimate nu este incalcat, pentru ca aceasta,
cunoscand motivele de stramutare, are posibilitatea de a trimite memorii si de
a se prezenta la termenul fixat pentru solutionarea cererii, conform art. 58
alin. 1 din Codul de procedura penala. De asemenea, isi poate angaja un
aparator.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul a transmis Curtii Constitutionale punctul sau de vedere in sensul
respingerii exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, cu urmatoarea
motivare:
Dispozitiile art. 57 alin. 2 din Codul de procedura penala "nu se
constituie intr-o norma menita a afecta dreptul la aparare sau la un proces
echitabil, deoarece se impune respectarea art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale numai la examinarea cauzelor
pe fond sau cand procedurile desfasurate sunt de natura a agrava situatia
inculpatului. Or, in cazul de fata, procedura de obtinere de informatii din
partea Ministerului Justitiei, care are numai menirea de lamurire a instantei,
nu impieteaza asupra modului de desfasurare a procesului penal, care este de
natura a respecta principiile impuse de conventie".
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, cu urmatoarea motivare:
"Informatiile pe care le solicita Curtea Suprema de Justitie sunt doar
pentru lamurirea instantei si, dupa cum rezulta din art. 57 alin. 1 din Codul
de procedura penala, nu au caracterul unui aviz conform. In fapt, singura
instanta abilitata sa decida cu privire la stramutarea cauzei, pe baza tuturor
probelor administrate, este Curtea Suprema de Justitie, iar nu autoritatea
administrativa, in speta, Ministerul Justitiei."
Referitor la critica adusa dispozitiilor legale contestate cu referire la
art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor
fundamentale, Avocatul Poporului a precizat ca <<acestea implica dreptul
la un proces desfasurat in conditii echitabile, in mod public si intr-un termen
rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, stabilita de lege,
conditii care sunt asigurate prin prevederile art. 57 si urmatoarele din
sectiunea a II-a "Stramutarea judecarii cauzei penale" din Codul de
procedura penala>>.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
57 alin. 2 din Codul de procedura penala, avand urmatorul continut:
- Art. 57 alin. 2: "Cand Curtea Suprema de Justitie este instanta
ierarhic superioara, informatiile se cer Ministerului Justitiei."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile art. 20 alin. (1) si (2) si ale
art. 24 alin. (1) din Constitutia Romaniei, precum si ale art. 6 pct. 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
referitoare la un proces echitabil, conventie ratificata de Romania prin Legea
nr. 30/1994, al caror continut este urmatorul:
- Art. 20 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei: "Dispozitiile
constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi
interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor
Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale."
- Art. 24 alin. (1) din Constitutia Romaniei: "Dreptul la aparare este
garantat."
- Art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod
echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o
instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie
asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricaror acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca stramutarea
nu este o procedura de solutionare in fond a procesului, ci constituie o
procedura speciala, de stabilire a competentei teritoriale a instantei de
judecata, pentru asigurarea desfasurarii normale a procesului.
Prin insasi natura ei, procedura stramutarii, reglementata prin textul de
lege care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, este menita sa
asigure conditiile unui proces echitabil, in care partile sa dispuna de
aceleasi mijloace de aparare si sa aiba posibilitatea sa isi exercite dreptul
la aparare in mod efectiv si eficient.
Sustinerea autorului exceptiei privind incalcarea dispozitiilor art. 24
alin. (1) din Constitutia Romaniei, referitoare la dreptul la aparare, si a
dispozitiilor referitoare la un proces echitabil nu poate fi primita, deoarece
partile au posibilitatea sa comunice Curtii Supreme de Justitie, in mod
nemijlocit, informatii si dovezi cu privire la imprejurarile procesului si sa
isi prezinte pozitia lor cu privire la temeinicia si admisibilitatea cererii de
stramutare. Astfel, potrivit art. 58 alin. 1 din Codul de procedura penala,
partea interesata are posibilitatea de a trimite memorii si de a se prezenta la
termenul fixat pentru solutionarea cererii, iar art. 59 alin. 2 din Codul de
procedura penala prevede ca, atunci "Cand partile se infatiseaza, se
asculta si concluziile acestora", posibilitate care le situeaza pe aceeasi
pozitie cu Ministerul Justitiei, fiind inlaturate orice suspiciuni cu privire
la lipsa egalitatii de arme. In realitate, faptele asupra carora este chemata
sa se pronunte instanta competenta sa judece cererea de stramutare nu tin de
pricina insasi, ci de asigurarea conditiilor pe care le implica normele
procedurale, respectiv nepartinirea si obiectivitatea in solutionarea cauzei,
conditii care vizeaza toate partile in proces, indiferent de calitatea lor
procesuala.
In consecinta, prevederile art. 55 - 61 din Codul de procedura penala,
inclusiv textul contestat de autorul exceptiei de neconstitutionalitate,
respecta normele care definesc un proces echitabil, precum si principiul
asigurarii dreptului la aparare.
Pe de alta parte, instanta competenta sa judece cererea de stramutare are
deplina libertate de a aprecia informatiile primite de la Ministerul Justitiei,
sub raportul concludentei, al obiectivitatii si veridicitatii acestora, in
functie de toate datele cauzei si de informatiile comunicate de parti in cadrul
dezbaterilor.
In sfarsit, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii
dispozitiilor referitoare la procedura de informare a instantei prevazuta de
art. 57 alin. 1 din Codul de procedura penala, prin Decizia nr. 82 din 8 martie
2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 4 iunie
2001, in considerentele careia s-a retinut ca, de vreme ce nu se judeca fondul
cauzei, nu se poate sustine ca este incalcat dreptul la aparare, intrucat
faptele asupra carora este chemata sa se pronunte instanta competenta vizeaza
asigurarea conditiilor pe care le implica desfasurarea normala a unui proces.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c), al art. 145
alin. (2), al art. 20 alin. (1) si (2) si al art. 24 alin. (1) din Constitutie,
al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 2
din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Alexandru Florian Lele in
Dosarul nr. 4.908/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iunie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru