DECIZIE Nr.
225 din 17 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (1), (2), (3) si (4) din
Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de
organele judiciare in cursul procesului penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 150 din 10 martie 2009
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă -
procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (1), (2), (3) şi (4) din
Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Flaviu
Ionuţ Gubandru în Dosarul nr. 10.133/197/2008 al Judecătoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând şijurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 2 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 10.133/197/2008, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74
alin. (1), (2), (3) şi (4) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor
şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie
invocată de Flaviu Ionuţ Gubandru.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat nu respectă
principiul celor două grade de jurisdicţie în materie penală. Astfel, instituţia
judecătorului delegat nu poate fi considerată ca reprezentând primul grad de
jurisdicţie, deoarece, cu ocazia instrumentării unei plângeri, nu sunt
respectate garanţiile procesuale relative la dreptul la apărare şi
contradictorialitatea dezbaterilor.
Judecătoria Braşov apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. In opinia
instanţei, nu se poate aprecia că, prin natura şi gravitatea sancţiunilor pe care
le prevede, Legea nr. 275/2006 intră în sfera de aplicare a noţiunii de
„materie penală", astfel cum este aceasta definită de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât dispoziţiile legale
criticate nu încalcă prevederile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din
20 iulie 2006, cuprinse în art. 74 alin. (1), (2), (3)
şi (4), potrivit cărora:
„(1) Impotriva hotărârii comisiei de disciplină,
prin care a fost aplicată o sancţiune disciplinară, persoana condamnată poate
face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate, în termen de 3 zile de la comunicarea hotărârii.
(2)Persoana condamnată este ascultată la locul de
deţinere, în mod obligatoriu, la judecarea plângerii.
(3)Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane, în
vederea aflării adevărului.
(4)Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în
termen de 3 zile de la primirea acesteia, pronunţând una dintre următoarele
soluţii:
a) admite plângerea şi dispune anularea, revocarea
sau modificarea sancţiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplină din
penitenciar;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată.
[...]" In susţinerea excepţiei se invocă art.
20 din Constituţie -
Tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind
dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că art. 74 din Legea nr. 275/2006 a mai fost
supus controlului de constituţionalitate, în raport de aceleaşi critici de
principiu, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 462 din 15 mai 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, prin care Curtea Constituţională a
respins excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale, pentru
considerentele acolo reţinute.
In prezenta cauză se invocă încălcarea, prin art. 74
alin. (1), (2), (3) şi (4) din Legea nr. 275/2006, a dispoziţiilor art. 2 din
Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la două grade de jurisdicţie
în materie penală. Intrucât aceste dispoziţii la care îşi raportează autorul
excepţiei critica de neconstituţionalitate nu vizează faza de executare a
procesului penal (sens în care Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, de
exemplu prin Decizia nr. 1.114 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 26 noiembrie 2008), considerentele care au fundamentat
soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte
prin decizia mai sus menţionată sunt valabile şi în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi
(6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 74 alin. (1), (2), (3) şi (4) din Legea nr. 275/2006 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, excepţie invocată de Flaviu Ionuţ Gubandru în Dosarul nr.
10.133/197/2008 al Judecătoriei Braşov.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marie ta Safta