DECIZIE Nr. 224 din 3 iulie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit.
d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 603 din 26 septembrie 2001
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Hegemons" - S.A. din Bucuresti in Dosarul
nr. 7.615/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, reprezentat de consilier
juridic Lucian Bagiu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare
este legal indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate solicita
admiterea acesteia pentru considerentele expuse in notele scrise depuse in
dosarul instantei de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, intrucat apreciaza ca dispozitiile
de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie pretins a fi incalcate.
Se considera insa ca judecatorul-sindic nu realizeaza activitate de judecata
si, in consecinta, nu are competenta de a sesiza Curtea Constitutionala cu
exceptii de neconstitutionalitate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 24 ianuarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 7.615/1999,
Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. d) si ale art.
79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Hegemons" - S.A. din Bucuresti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, "ating
existenta drepturilor debitorului de a-si conduce activitatea, fiind astfel in
contradictie cu textele de principiu ale art. 49, art. 134 alin. (2) lit. a) si
art. 135 alin. (6) din Constitutie". Astfel se apreciaza ca textele
criticate contravin art. 49 din Constitutie, deoarece ridicarea drepturilor
debitorului de a-si conduce activitatea "nu se face in situatiile
limitative prevazute de art. 49 alin. (1)". In ceea ce priveste incalcarea
dispozitiilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a) se sustine ca prin
art. 10 lit. d) si art. 79 din lege "nu se mai asigura libertatea
comertului, intrucat libertatea comertului presupune tocmai posibilitatea ca
debitorul sa-si conduca activitatea asa cum crede de cuviinta, cu respectarea
legilor in vigoare" si in felul acesta se "creeaza cadrul favorabil
de manifestare a posibilitatilor de violare a proprietatii private", ceea
ce este contrar prevederilor art. 135 alin. (6) din Constitutie.
Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia, considera
ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat "sustinerile
debitoarei nu-si gasesc reflectarea in textele legii".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata. In esenta, se arata ca textele criticate din Legea nr.
64/1995, republicata, prevad ridicarea dreptului debitorului de a-si mai
administra bunurile din avere si de a dispune de ele numai daca acesta "nu
si-a declarat intentia de reorganizare" sau "in lipsa unui plan de
reorganizare confirmat de judecatorul-sindic", situatii care dovedesc
imposibilitatea redresarii activitatii intreprinderii respective. Se mai arata
ca atat desesizarea debitorului, cat si celelalte masuri instituite prin art.
80 - 99 din legea criticata nu aduc atingere dreptului de proprietate al
debitorului, ci constituie doar mijloace pentru a se evita fraudarea
creditorilor.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor
de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si ale partii
prezente la dezbateri, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile
Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
I. In legatura cu legalitatea sesizarii de catre judecatorul-sindic, prin
Decizia nr. 189 din 10 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 92 din 22 februarie 2001, Curtea Constitutionala a
statuat ca, in temeiul atributiilor ce ii revin potrivit art. 5 alin. (1), art.
6 si art. 10 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si
a falimentului, republicata, dispozitii coroborate cu cele ale art. 17 din
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata,
judecatorul-sindic "spune dreptul" si hotararile sale sunt cu putere
de executare silita, avand atat "jurisdictio", cat si "imperium".
Ca atare, rezulta ca judecatorul-sindic realizeaza activitate de judecata ca
judecator unic si, in consecinta, poate sesiza Curtea Constitutionala cu
exceptii de neconstitutionalitate.
II. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
art. 10 lit. d) si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, texte care au urmatorul
cuprins:
Art. 10 lit. d)
"Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei
legi, sunt: [...] d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de
a-si mai conduce activitatea.";
Art. 79
"(1) In lipsa unui plan de reorganizare, confirmat de
judecatorul-sindic in conditiile art. 68, debitorul, un creditor, comitetul
creditorilor sau camera de comert si industrie teritoriala poate adresa
judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de a-si
conduce activitatea.
(2) Judecatorul-sindic va examina, in termen de 10 zile, o astfel de
cerere, intr-o sedinta la care vor fi citati debitorul, creditorii,
administratorul, comitetul creditorilor si camera de comert si industrie
teritoriala. Cererea va putea fi admisa numai motivat, printre motive figurand
pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de
realizare a unui plan rational de activitate.
(3) Daca cererea este admisa, judecatorul-sindic va dispune si aplicarea de
indata a dispozitiilor prezentei sectiuni."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca aceste prevederi de
lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 49, art. 134 alin. (2)
lit. a) si ale art. 135 alin. (6), texte care au urmatorul continut:
Art. 49
"(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans
numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
Art. 134 alin. (2) lit. a)
"Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;";
Art. 135 alin. (6)
"Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si, in consecinta,
urmeaza sa fie respinsa.
Prevederile de lege criticate nu numai ca nu incalca dispozitiile
constitutionale invocate, ci, dimpotriva, sunt conforme cu litera si cu
spiritul acestora, ele avand ca finalitate ridicarea dreptului de a-si conduce
activitatea pentru debitorul fata de care s-a declansat procedura de
reorganizare si faliment si care sufera pierderi continue din averea sa ori se
afla in situatia in care nu exista probabilitatea de realizare a unui plan
rational de activitate. In contextul procedurii speciale de executare silita,
instituita prin Legea nr. 64/1995, republicata, sunt reglementate tocmai acele
conditii in care creditorii sa poata fi platiti, iar prin aceasta sa fie
asigurate buna functionare a creditului si respectarea obligatiilor
contractuale, esentiale desfasurarii comertului si concurentei loiale.
Referitor la invocarea incalcarii art. 49 din Constitutie, Curtea constata
ca textul nu are legatura cu cauza, intrucat dreptul comerciantului de a-si
conduce activitatea nu este unul dintre drepturile si libertatile fundamentale
prevazute in titlul II din Constitutie, la care se refera art. 49. De altfel,
ridicarea dreptului debitorului de a-si conduce activitatea poate interveni, cu
respectarea conditiilor prevazute la art. 79 din lege, numai dupa declansarea
procedurii complexe prevazute de Legea nr. 64/1995, republicata, in caz de incetare
de plati timp de cel putin 30 de zile, deci de insolventa comerciala, situatie
in care debitorul si-a incalcat obligatia de a-si plati datoriile pe care le
are fata de creditori, conform obligatiilor contractuale asumate. In aceste
conditii ridicarea dreptului debitorului aflat in incetare de plati de a-si
conduce activitatea comerciala pronuntata de catre judecatorul-sindic in
conformitate cu dispozitiile art. 10 lit. d) si ale art. 79 din lege este
consecinta deschiderii procedurii falimentului, reglementata de cap. III
sectiunea a 6-a din Legea nr. 64/1995, republicata, aplicabila cand nu mai
exista posibilitatea reorganizarii activitatii debitorului. Aceasta procedura
extrema presupune, de asemenea, indisponibilizarea bunurilor din averea
debitorului, tocmai in vederea garantarii posibilitatii de plata a creantelor
creditorilor.
Dispozitiile art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, potrivit carora
debitorul aflat in incetare de plati pierde dreptul de a-si conduce activitatea
comerciala, nu contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din
Constitutie, care stabilesc obligatia statului de a asigura libertatea
comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de productie. Aceasta deoarece masura
ridicarii dreptului debitorului de a-si conduce activitatea, prin finalitatea
ei, raspunde in realitate cerintei asigurarii unui cadru favorabil
valorificarii tuturor factorilor de productie, vizand deci pe toti agentii
economici, inclusiv debitorul si creditorii, precum si functionarea creditului.
De asemenea, Curtea retine ca prevederile art. 10 lit. d) si ale art. 79
din Legea nr. 64/1995, republicata, nu incalca nici dispozitiile art. 135 alin.
(6) din Constitutie, care declara "in conditiile legii"
inviolabilitatea proprietatii private.
De altfel, dispozitiile art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, au mai
format obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea stabilind ca acestea
sunt constitutionale (spre exemplu prin Decizia nr. 45 din 7 februarie 2001,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 295 din 5 iunie
2001). Solutia pronuntata isi mentine valabilitatea si in cauza de fata,
intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea
jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. d)
si ale art. 79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare
si a falimentului, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Hegemons" - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. 7.615/1999 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iulie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu