DECIZIE   Nr. 223 din 21 aprilie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 494 din 13 iunie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Nicoleta Grigorescu   - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara in Dosarul nr. 9.515/2004 al Tribunalului Hunedoara - Sectia penala.
    La apelul nominal raspunde partea Ioan Busoi, constatandu-se lipsa celorlalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent informeaza Curtea ca partea Adrian Marcel Stuparu a depus la dosar o cerere prin care solicita amanarea judecarii cauzei pentru lipsa de aparare.
    Avand cuvantul asupra acestei chestiuni prealabile, partea prezenta solicita respingerea cererii de amanare.
    Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii de amanare.
    Deliberand, Curtea respinge cererea de amanare.
    Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul partii prezente, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 9.515/2004, Tribunalul Hunedoara - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea apelului declarat impotriva Sentintei penale nr. 1.137/2004 pronuntate de Judecatoria Deva, prin care aceasta instanta a admis plangerea formulata de partea vatamata Adrian Marcel Stuparu, a desfiintat solutia pronuntata in Dosarul nr. 1.761/P/2002 al Parchetului de pe langa Judecatoria Resita, iar, in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, a retinut cauza spre judecare, dispunand condamnarea inculpatului Ioan Busoi pentru infractiunea de santaj.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 123 alin. (2) si ale art. 130 alin. (1) [devenite art. 124 alin. (3) si, respectiv, art. 131 alin. (1) dupa republicarea Constitutiei], deoarece, prin incheierea de admitere pronuntata in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala judecatorul "se autosesizeaza" si tot el, la urmatorul termen, urmeaza sa pronunte cel mai probabil o solutie de condamnare. Se apreciaza ca, in conditiile aratate, "instanta porneste actiunea penala si tot ea o judeca, ceea ce nu este permis conform principiilor constitutionale". Totodata se arata ca "parchetul este partea care trebuie sa sustina actiunea penala", instanta de judecata neputandu-se substitui parchetului, titular al actiunii penale, pentru ca instanta trebuie sa fie impartiala si sa reprezinte un factor de echilibru necesar pentru respectarea drepturilor atat ale societatii reprezentate prin procurori, cat si ale inculpatului.
    Tribunalul Hunedoara - Sectia penala considera exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand in acest sens ca dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala instituie o noua "modalitate de limitare adusa principiului oficialitatii procesului penal, alaturi de procedura plangerii prealabile a partii vatamate". Astfel, "actul de sesizare al instantei il constituie plangerea persoanei la care se refera alin. 1", iar "cel care pune in miscare actiunea penala in aceasta ipoteza, constituindu-se in acuzator principal si trecand peste vointa Ministerului Public, este persoana vatamata la a carei plangere se pune in miscare actiunea penala".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece prin dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala nu se aduce atingere dreptului constitutional al cetatenilor referitor la infaptuirea justitiei, intrucat legea da posibilitatea judecatorului de a retine cauza spre judecare atunci cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, neputand constitui in sine o prezumtie de impartialitate a acestui judecator. Mai arata ca incheierea prin care instanta admite plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de netrimitere in judecata si retine cauza spre judecare poate fi atacata cu apel sau cu recurs o data cu fondul ori cu sentinta sau decizia recurata, in temeiul dispozitiilor art. 361 alin. 2 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, asigurandu-se pe deplin respectarea atat a dispozitiilor art. 124, cat si a prevederilor art. 131 din Constitutie.
    Avocatul Poporului apreciaza ca, "in absenta opiniei instantei de judecata cu privire la exceptia invocata, sesizarea Curtii Constitutionale nu este legala".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins: "Instanta pronunta una dintre urmatoarele solutii: [...] c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator."
    Autorul exceptiei considera ca aceste prevederi legale sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 124 alin. (3) si ale art. 131 alin. (1), avand urmatorul continut:
    - Art. 124 (Infaptuirea justitiei) alin. (3): "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.";
    - Art. 131 (Rolul Ministerului Public) alin. (1): "In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, sub aspectul criticilor de neconstitutionalitate formulate in prezenta cauza, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 73 din 8 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005. Cu acel prilej Curtea a retinut ca instanta de judecata, pronuntandu-se asupra plangerii formulate impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, nu judeca insasi cauza, ci doar temeinicia si legalitatea solutiilor pronuntate de procuror, pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a eventualelor probe scrise infatisate instantei de partile in proces. In limitele obiectului acestei categorii de cauze, partile care se plang impotriva ordonantei sau rezolutiei de netrimitere in judecata au posibilitatea sa demonstreze atat caracterul incomplet al urmaririi penale, cat si aprecierea eronata a probelor pe care s-a intemeiat solutia emisa de procuror. Rezulta ca prin incheierea pronuntata instanta nu dezleaga fondul pricinii, ci apreciaza numai cu privire la legalitatea actului atacat. Solutionarea fondului cauzei constituie o etapa procesuala distincta, guvernata de regulile procedurale aplicabile judecarii in prima instanta si in caile de atac, reguli cu privire la care textele criticate stipuleaza in mod expres ca se aplica "in mod corespunzator".
    De asemenea, Curtea a retinut, prin aceeasi decizie, ca prin textul de lege criticat nu sunt incalcate prevederile constitutionale care consacra impartialitatea justitiei. Astfel, dupa investirea instantei in conditiile prevazute de art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, actiunea penala se exercita tot de catre procuror, care, in functie de probele administrate si de dispozitiile legale aplicabile in cauza, poate sa ceara condamnarea inculpatului, achitarea acestuia sau incetarea procesului penal, neputandu-se sustine, asadar, ca prin admiterea plangerii, reglementata de art. 278^1 din Codul de procedura penala, se realizeaza o "substituire" a Ministerului Public de catre instanta de judecata, in contradictie cu dispozitiile constitutionale referitoare la impartialitatea justitiei [art. 124 alin. (3)] si la rolul Ministerului Public [art. 131 alin. (1)].
    Totodata faptul ca judecatorul pronunta o incheiere prin care admite plangerea si desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata nu constituie in sine o prezumtie a lipsei impartialitatii acestuia la solutionarea fondului cauzei, atunci cand o retine spre judecare, in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala. Aceasta intrucat, asa cum s-a aratat, judecata finalizata prin pronuntarea incheierii de admitere a plangerii are alt obiect decat judecata fondului cauzei. De altfel, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si in caile de atac aplicandu-se in mod corespunzator si in ipoteza solutionarii cauzei dupa admiterea plangerii si desfiintarii actului atacat, judecatorul are posibilitatea sa isi manifeste rolul activ si sa efectueze o cercetare judecatoreasca eficienta in vederea aflarii adevarului, nefiind afectate in nici un fel garantiile de independenta si impartialitate a justitiei consacrate de art. 124 alin. (2) si (3) din Legea fundamentala. Altfel spus, nu este obligatoriu ca instanta de judecata, retinand cauza spre judecare, sa pronunte in toate cazurile o hotarare de condamnare a inculpatului, ci, tinand seama de normele si principiile care guverneaza functionarea puterii judecatoresti, inclusiv de principiile independentei si impartialitatii judecatorilor, aceasta sa pronunte solutia care se impune conform legii.
    Aceste argumente care au fundamentat solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale.

    Fata de cele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara in Dosarul nr. 9.515/2004 al Tribunalului Hunedoara - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 aprilie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu