DECIZIE Nr.
214 din 28 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 342 din 2 mai 2008
Ioan Vida
-preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Viorel Vasile în
Dosarul nr. 3.388/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei
personal, cât şi celelalte părţi, asistate de apărător cu delegaţie la dosar.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia,
susţinând oral notele scrise depuse la instanţa care a sesizat Curtea.
Apărătorul celorlalte părţi solicită respingerea
excepţiei şi păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată, arătând că motivarea cererii de revizuire se face independent de
considerentele hotărârii pronunţate în recurs.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 31 octombrie 2007 pronunţată în
Dosarul nr. 3.388/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect o
cerere de revizuire.
In motivarea excepţiei se
susţine că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucât
stabilirea termenului de revizuire în raport cu data pronunţării hotărârii -în
cazul în care hotărârea a fost dată de instanţa de recurs după evocarea
fondului - face imposibilă exercitarea căii de atac, dat fiind că, de regulă,
hotărârile se redactează după expirarea termenului menţionat.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
făcând referire la jurisprudenţa
Curţii în materie.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat
Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă,
care au următorul conţinut: „Termenul de revizuire este de o lună şi se va
socoti:
1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7
alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost
date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare.[...]"
Excepţia este raportată la prevederile constituţionale
ale art. 16, 21, 24, 124 şi 129 din Constituţie, referitoare la egalitatea în
faţa legii, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare, înfăptuirea
justiţiei şi folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă încălcarea art.
6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil,
dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminării şi interzicerea
abuzului de drept, precum şi a art. 2, 7, 8, 10 şi 30 din Declaraţia Universală
a Drepturilor Omului, privind interzicerea discriminării, egalitatea în faţa
legii şi dreptul la o protecţie egală a legii, accesul efectiv la o instanţă de
judecată, dreptul la un tribunal independent şi imparţial şi modul în care
Declaraţia va fi interpretată.
Examinând excepţia, Curtea constată că asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la aceleaşi
texte constituţionale şi convenţionale, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 353
din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 29 mai 2006, în sensul respingerii acesteia.
Curtea a reţinut, în esenţă, că hotărârea atacată prin
intermediul revizuirii nu este criticată în raport de materialul dosarului
existent la data pronunţării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări
noi, necunoscute de instanţa de judecată la data pronunţării. De aceea,
formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de
cunoaşterea argumentării instanţei care a stat la baza pronunţării hotărârii
atacate.
Totodată, Curtea a statuat că obligaţia părţilor de
a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege
reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la
judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil.
Intrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în
esenţă, aceleaşi aspecte, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îsi menţin
valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Viorel Vasile în Dosarul nr. 3.388/2/2007 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu