DECIZIE   Nr. 210 din  4 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 601 din  5 iulie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Dana Titian           - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de Steliana Anghel in Dosarul nr. 2.527/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    La apelul nominal sunt prezenti autorul exceptiei, prin avocatii Marin Popa si Andrei Dumitru, precum si partile Dan Costin Petrescu si Irina Igirosianu, prin avocat Ioan Filoti.
    Cauza fiind in stare de judecata, avocatii autorului exceptiei solicita admiterea exceptiei, aratand ca, prin dispozitiile art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, legiuitorul sanctioneaza chiriasii pentru actele incheiate de acestia inainte de publicarea textului criticat, incalcandu-se astfel principiul neretroactivitatii legii consacrat in art. 15 alin. (2) din Constitutie.
    Avocatul Ioan Filoti, pentru Dan Costin Petrescu si Irina Igirosianu, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca textul criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale referitoare la neretroactivitatea legii, ele consfintind o prevedere din Legea locuintei nr. 114/1996. Depune note scrise in acest sens.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, apreciind ca textul criticat reglementeaza pentru viitor raporturi juridice nascute sub incidenta sa, fara a modifica raporturile juridice nascute inainte de publicarea sa.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 2.527/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de Steliana Anghel.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia s-a limitat doar la indicarea dispozitiilor constitutionale considerate a fi incalcate, fara a arata in ce mod textele legale criticate incalca prevederile invocate.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece textul criticat nu are in vedere raporturi juridice nascute anterior intrarii sale in vigoare, acestea ramanand guvernate de dispozitiile legale sub imperiul carora s-au incheiat. Reglementarile criticate reprezinta vointa legiuitorului care a inteles sa excluda anumite categorii de chiriasi de la beneficiul prelungirii contractelor de inchiriere.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca textul de lege criticat nu incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, aratand ca acesta nu reglementeaza raporturi juridice nascute anterior intrarii sale in vigoare, raporturi care sunt si raman guvernate de dispozitiile legale sub imperiul carora s-au incheiat.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece reglementarea criticata reprezinta vointa legiuitorului care a inteles sa excluda anumite categorii de chiriasi de la beneficiul prelungirii contractelor de inchiriere.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001.
    Acest text de lege are urmatorul continut:
    - Art. 13 lit. b): "Prelungirea contractelor de inchiriere nu se aplica: [...]
    b) in cazul contractelor de inchiriere pentru spatiile cu destinatia de locuinte proprietate particulara, prevazute la art. 1 - 7, ai caror titulari de contract sau membri de familie mentionati in contract sunt proprietari ai unei locuinte corespunzatoare ori au instrainat o locuinta corespunzatoare, dupa data de 1 ianuarie 1990, in aceeasi localitate. Fac exceptie contractele de inchiriere ai caror titulari sau membri de familie mentionati in contract au redobandit, ca fosti proprietari sau mostenitori ai acestora, locuinte care sunt efectiv ocupate de chiriasi persoane fizice, de una dintre persoanele juridice prevazute la art. 1 sau de o institutie publica."
    Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, care au urmatoarea redactare:
    - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, au mai constituit obiectul controlului de constitutionalitate, instanta de contencios constitutional stabilind ca aceste dispozitii sunt constitutionale in raport cu prevederile art. 16, 20, 41, 43, 49, 54 si 135 din Constitutie, de exemplu prin Decizia nr. 213 din 11 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 721 din 3 octombrie 2002. In considerentele acestei decizii Curtea a statuat ca finalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, este de a reglementa raporturile dintre chiriasi si proprietari, de a oferi solutii juridice situatiilor litigioase ivite in procesul aplicarii Legii nr. 112/1995, prin utilizarea unor mijloace juridice, asigurandu-se totodata posibilitatea pentru proprietar de valorificare a atributelor dreptului sau de proprietate si, in acelasi timp, protectia chiriasilor impotriva unor eventuale abuzuri.
    Curtea observa ca dispozitiile art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, nu au mai facut obiectul controlului de neconstitutionalitate prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata. De aceea Curtea va proceda la examinarea exceptiei astfel cum a fost formulata in prezenta cauza.
    Dispozitiile art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, reglementeaza unul dintre cazurile in care nu se aplica prelungirea de drept a contractelor de inchiriere, si anume ipoteza contractelor de inchiriere pentru spatiile cu destinatia de locuinte proprietate particulara, prevazute la art. 1 - 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, ai caror titulari de contract sau membri de familie mentionati in contract sunt proprietari ai unei locuinte corespunzatoare ori au instrainat o locuinta corespunzatoare, dupa data de 1 ianuarie 1990, in aceeasi localitate.
    Referitor la pretinsa incalcare a art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata, Curtea retine ca formula redactionala a textului legal dedus controlului nu ofera temei unei atare critici, intrucat nu contine in sine nici o dispozitie cu caracter retroactiv, textul urmand a-si gasi aplicarea exclusiv de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, si anume de la data de 8 aprilie 1999, data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Curtea observa ca prevederile art. 13 lit. b) nu reglementeaza raporturi juridice nascute anterior intrarii sale in vigoare, modurile in care s-a realizat instrainarea locuintei ramanand guvernate de dispozitiile legale sub imperiul carora s-au perfectat. Astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.
    Curtea observa ca reglementarea criticata reprezinta vointa legiuitorului care a inteles sa excluda anumite categorii de persoane, care pana la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta au fost titulari ai contractelor de inchiriere, de la beneficiul prelungirii acestor contracte.
    Intr-adevar, beneficiarul unei locuinte cu privire la care contractul de inchiriere a ajuns la termen nu poate pretinde ca are un drept de a obtine prelungirea acestui contract, proprietarul putand decide suveran in aceasta privinta.

    Fata de cele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 1 - 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de Steliana Anghel in Dosarul nr. 2.527/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 mai 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu