DECIZIE Nr. 206 din 14 aprilie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 481 din 7 iunie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de instanta, din oficiu, in Dosarul nr. 8.966/2004 al Judecatoriei
Focsani.
La apelul nominal lipseste partea, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, facand referire la jurisprudenta Curtii
Constitutionale in materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 22 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
8.966/2004, Judecatoria Focsani a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura
penala, ridicata de instanta, din oficiu, in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Judecatoria Focsani
considera ca textul de lege criticat limiteaza in mod nejustificat actele
procurorului ce pot fi atacate cu plangere la instanta. Astfel, intre acestea
nu a fost prevazut de legiuitor si rechizitoriul, act prin care procurorul
poate da solutii de natura celor prevazute expres de dispozitiile art. 278^1
din Codul de procedura penala, respectiv, cum este cazul in speta, se poate
dispune scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu
caracter administrativ. Se arata ca, "in acest fel, persoanei fata de care
s-a luat o asemenea masura prin rechizitoriu nu i s-a dat posibilitatea ca, la
fel ca cei fata de care masura s-a dispus prin ordonanta sau rezolutie, sa se
adreseze instantei cu plangere", dispozitia legala criticata fiind
discriminatorie si incalcand liberul acces la justitie. Se apreciaza ca
"ar fi necesar ori sa se interpreteze dispozitiile art. 278^1 din Codul de
procedura penala in sensul ca reglementeaza plangerea facuta impotriva
solutiilor de neincepere a urmaririi penale sau de clasare, scoatere de sub
urmarire penala sau incetare a urmaririi penale, indiferent de actele
procesuale prin care sunt luate, ori legiuitorul sa intervina prin
reglementarea si a dreptului persoanei nemultumite de o masura luata prin
rechizitoriu, alta decat trimiterea in judecata, de a se adresa instantei de
judecata".
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere ale exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile constitutionale
ale art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (1). Se arata ca rechizitoriul este
actul de sesizare a instantei de judecata prin care se realizeaza tocmai
liberul acces la justitie, precum si faptul ca instituirea regulilor de
desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta
exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii
deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a
drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu inseamna
accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. In sustinerea acestei opinii arata ca prevederile legale ce fac
obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu incalca dispozitiile
constitutionale ale art. 16 alin. (1), intrucat acestea se aplica tuturor celor
aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei criticate, fara nici o
discriminare pe criterii arbitrare. Totodata, se arata ca textul de lege
criticat nu ingradeste liberul acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura
realizarea acestui drept in acord cu prevederile art. 21 din Constitutie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, potrivit carora, "Dupa
respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de
neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de
clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale,
date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror
interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la
data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si
278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza
in prima instanta."
Autoarea exceptiei considera ca aceste dispozitii sunt contrare
prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (1), avand
urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (1): "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca
s-a mai pronuntat, in jurisprudenta sa, asupra constitutionalitatii art. 278^1
alin. 1 din Codul de procedura penala, in raport de critici similare. In acest
sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, si
Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005.
Cu acele prilejuri, respingand exceptia de neconstitutionalitate ca
neintemeiata, Curtea a retinut ca dispozitiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul
de procedura penala, care reglementeaza tocmai posibilitatea formularii
plangerii la instanta de judecata impotriva actelor prin care procurorul
solutioneaza cauza penala fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei,
respectiv impotriva "rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a
ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire
penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror", asigura
exercitarea dreptului de acces la justitie in concordanta cu dispozitiile art.
21 din Legea fundamentala.
Au deschisa calea accesului la justitie, prin posibilitatea de a formula
plangere la instantele judecatoresti in temeiul art. 278^1 alin. 1 din Codul de
procedura penala, atat "persoana vatamata", cat si "orice alte
persoane ale caror interese legitime sunt vatamate". Asadar, textul de
lege criticat este deopotriva aplicabil tuturor persoanelor care se afla in
ipoteza acestuia, fara privilegii sau discriminari in raport de criteriile
egalitatii in drepturi stabilite de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentala,
astfel incat nu poate fi retinuta pretinsa incalcare a principiului egalitatii
in drepturi, prevazut de dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Faptul ca in sfera actelor impotriva carora partea poate face plangere in
temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala nu sunt prevazute, in mod
expres, actele procurorului prin care acesta, dand solutii de netrimitere in
judecata, aplica sanctiuni cu caracter administrativ nu reprezinta o problema
de constitutionalitate, de competenta Curtii Constitutionale. De asemenea, nu
este de competenta Curtii Constitutionale reglementarea dreptului persoanei
nemultumite de o masura luata prin rechizitoriu, alta decat trimiterea in judecata,
de a se adresa instantei de judecata. Asa cum a retinut Curtea in jurisprudenta
mai sus amintita, prin astfel de critici se vizeaza extinderea dispozitiilor
legale ce fac obiectul exceptiei si la alte situatii neprevazute in text, in
sensul de a se permite atacarea la instantele judecatoresti nu doar a
rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, ci si a
altor acte sau masuri ale procurorului, precum, in speta de fata,
rechizitoriul. Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea
instantei de contencios constitutional intr-un legislator pozitiv, ceea ce ar
contraveni art. 61 din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este unica
autoritate legiuitoare a tarii.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin.
1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de instanta, din oficiu, in
Dosarul nr. 8.966/2004 al Judecatoriei Focsani.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 aprilie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Marieta Safta