DECIZIE   Nr. 203 din 4 martie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 619 alin. 4 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 298 din 7 mai 2010

Ioan Vida                                - preşedinte

Acsinte Gaspar                       -judecător

Aspazia Cojocaru                   -judecător

Petre Lăzăroiu                        -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Augustin Zegrean                   -judecător

Antonia Constantin                 - procuror

Ioana Marilena Chiorean        - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 619 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Silviu Cătălina Bunea şi Monica Bunea în Dosarul nr. 11.344/4/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece aceasta nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 6 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 11.344/4/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 619 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Silviu Cătălina Bunea şi Monica Bunea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a respinsa acţiunea de divorţ.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 şi 21 din Constituţie.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 619 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Hotărârea care se pronunţă în condiţiile art. 6131 alin. 1 este definitivă şi irevocabilă în ce priveşte divorţul."

Dispoziţiile art. 6131 alin. 1 la care face referire textul de lege criticat au următorul cuprins: „In cazul în care cererea de divorţ se întemeiază pe acordul părţilor, ea va fi semnată de ambii soţi. Atunci când este cazul, în acţiunea de divorţ, soţii vor stabili şi modalităţile în care au convenit să fie soluţionate cererile accesorii divorţului."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 şi 21 din Constituţie.

In jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că simpla enumerare a dispoziţiilor constituţionale considerate a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază contrarietatea cu Legea fundamentală, nu satisface condiţia motivării excepţiei, astfel cum este prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sesizările trebuie [...] motivate".

Dacă instanţa de contencios constituţional s-ar socoti competentă să se pronunţe asupra unei asemenea excepţii, ea s-ar substitui părţii în ceea ce priveşte motivarea acesteia, exercitând astfel din oficiu controlul de constituţionalitate, ceea ce ar contraveni prevederilor constituţionale ale art. 146 lit. d) şi celor din legea organică a Curţii.

Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 619 alin. 4 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 619 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Silviu Cătălina Bunea şi Monica Buneaîn Dosarul nr. 11.344/4/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 martie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean