DECIZIE Nr. 2
din 15 ianuarie 2008
cu privire la
compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a
contestatiei in anulare a judecatorului care a solutionat anterior fondul
cauzei.
ACT EMIS DE:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 81 din 1 februarie 2008
Dosar nr. 27/2006
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae
Popa, preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în
Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a
examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la
compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a
contestatiei in anulare a judecatorului care a
solutionat anterior fondul cauzei.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 87 de
judecători din totalul de 117 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul
legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că
judecătorul care a soluţionat fondul cauzei nu devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau
contestaţia în anulare, neexistând temei pentru admiterea unei cereri de
abţinere sau de recuzare.
In promovarea acestui punct de vedere a subliniat că
atât contestaţia în anulare, cât şi revizuirea sunt căi extraordinare de atac,
de retractare, iar nu de reformare a hotărârii, care nu vizează fondul
procesului, aşa încât, în cadrul lor, judecătorul este chemat să cenzureze o
situaţie nouă, pe care nu a avut-o în vedere cu prilejul primei judecăţi.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii,
constată următoarele:
In practica instanţelor judecătoreşti s-a constatat că
nu există un punct de vedere unitar cu privire la compatibilitatea de a
participa la judecarea cererii de revizuire sau a contestaţiei în anulare a
judecătorului care a soluţionat anterior fondul cauzei.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul că
judecătorul care a soluţionat cauza pe fond devine incompatibil să judece în
aceeaşi cauză cererea de revizuire şi contestaţia în anulare.
In justificarea acestui punct de vedere s-a motivat că
aplicarea riguroasă a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă
impune să se considere că judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o cauză
nu mai poate lua parte la judecarea acelei cauze nici în revizuire sau în
contestaţie în anulare, pentru a nu se aduce atingere încrederii
justiţiabililor în imparţialitatea acelui judecător şi a nu se contraveni
cerinţei de imparţialitate la care se referă prevederile art. 6 paragraful 1
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că nu există
stare de incompatibilitate în cazul soluţionării căilor de atac în retractare,
cum sunt cererea de revizuire şi contestaţia în anulare, întrucât judecătorul
se află în faţa unei situaţii de fapt noi, pe care nu putea să o aibă în vedere
cu ocazia primei judecăţi.
In aprecierea acestor puncte de vedere, în raport cu
dispoziţiile legale aplicabile, se impune a se avea în vedere următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, „judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu
poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în
caz de rejudecare după casare".
Astfel, în acest text de lege nu se prevede că s-ar
afla în caz de imposibilitate să soluţioneze contestaţiile în anulare sau revizuirile judecătorului care s-a
pronunţat prin hotărârea care se atacă prin una dintre aceste două căi
extraordinare de atac, iar dispoziţiile legale menţionate, fiind de strictă
interpretare, nu se pot extinde prin analogie.
In principiu, în calea extraordinară de atac a
contestaţiei în anulare, ca şi în aceea a revizuirii nu se realizează un
control judiciar asupra unei judecăţi anterioare, ci se trece la soluţionarea
din nou a aceleiaşi pricini, ca urmare a introducerii unei cereri prin care se
tinde la retractarea hotărârii pronunţate anterior, ceea ce şi explică
nereglementarea în art. 24 din Codul de procedură civilă, ca situaţie de
incompatibilitate, a cazului în care judecătorul participă la soluţionarea
aceleiaşi pricini în contestaţie în anulare sau în revizuire.
Cu toate acestea, pot exista situaţii în care
judecătorul învestit cu soluţionarea unei astfel de căi extraordinare de atac
să fie pus în situaţia de a-şi evalua propria hotărâre sub un aspect cu privire
la care şi-a exprimat deja opinia, caz în care, pentru a asigura deopotrivă
imparţialitatea, cât şi aparenţa de imparţialitate pe care le reclamă
desfăşurarea unui proces echitabil, acesta să considere că este totuşi necesar
să se abţină de la judecata pricinii.
Aşa fiind, concluzia ce se impune este aceea că
judecătorul care a făcut parte din completul care a judecat fondul cauzei nu
devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în
anulare, ceea ce nu exclude însă posibilitatea ca, în funcţie de motivul pe
care se întemeiază calea extraordinară de atac şi de circumstanţele concrete
ale cauzei, să existe un temei pentru abţinerea ori recuzarea judecătorului,
care, în actuala reglementare, constituie impedimente legale diferite de acela
al incompatibilităţii.
In consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a)
din Legea nr. 304/2004, republicată, şi ale art. 329 din Codul de procedură
civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili că
judecătorul care a soluţionat fondul pricinii nu devine incompatibil să
soluţioneze, în aceeaşi cauză, cererea de revizuire sau contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECIDE:
Admit recursul în interesul legii, declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie. In aplicarea dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă
stabilesc:
Judecătorul care soluţionează fondul cauzei nu devine
incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare.
Obligatorie, pentru instanţe, potrivit art. 329 alin. 3
din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 ianuarie
2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei