DECIZIE Nr. 197 din 14 aprilie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 166 alin.
(3) sintagma "Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern" din
Legea invatamantului nr. 84/1995, precum si a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 110/2003 pentru completarea art. 166 din Legea
invatamantului nr. 84/1995, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 498 din 13 iunie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 166 alin. (3) sintagma "Justa despagubire se acorda, dupa caz, de
Guvern", alin. (3^1) si (3^2) din Legea invatamantului nr. 84/1995 si ale
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2003 pentru completarea art. 166 din
Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Georomservices" - S.A. din Ploiesti in Dosarul nr.
3.721/2002 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civila.
La apelul nominal raspunde pentru autorul exceptiei domnul avocat Antonie
Iorgovan, in baza delegatiei depuse la dosar, constatandu-se lipsa celorlalte
parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, intrucat
considera ca textele de lege criticate, prin care se instituie o procedura
administrativa de despagubire a societatii comerciale pentru imobile ce se
reintegreaza in patrimoniul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului
si potrivit carora despagubirea nu este prealabila si se stabileste in mod
unilateral chiar de autoritatile publice care dispun exproprierea, incalca
prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (1),
(2), (3) si (6) si ale art. 136 alin. (5).
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, intrucat considera ca textele de lege
criticate nu contravin prevederilor din Constitutie invocate ca fiind
incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea nr. 4.811 din 25 iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
3.721/2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila a sesizat
Curtea Constitutionala, la data de 22 noiembrie 2004, cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 166 alin. (3) sintagma "Justa
despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern" din Legea nr. 84/1995,
republicata, precum si a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
110/2003 pentru completarea art. 166 din Legea invatamantului nr. 84/1995,
republicata. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala
"Georomservices" - S.A. din Ploiesti intr-o cauza civila avand ca
obiect recursul declarat de aceasta impotriva Deciziei civile nr. 61 din 11
iunie 2002 a Curtii de Apel Ploiesti - Sectia civila.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textele de
lege criticate, care prevad etapele ce trebuie parcurse in ipoteza preluarii de
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a unor imobile necesare procesului
de instruire si educatie, indiferent de statutul capitalului social al
societatii ce are calitatea de proprietar, precum si competenta exclusiva a
Guvernului de a stabili si de a acorda despagubirile "pe care le crede de
cuviinta" pentru imobilul expropriat, contravin art. 21 alin. (1) si (2),
art. 44 alin. (1), (2), (3) si (6) si art. 136 alin. (5) din Constitutie. In
acest sens, se arata ca dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (6)
prevad in mod expres ca stabilirea despagubirilor necesita acordul
proprietarului expropriat sau, in lipsa acestuia, interventia instantei de
judecata; or, conform ipotezei art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 110/2003, pentru imobilele deja integrate in patrimoniul Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, "acordarea justei despagubiri ramane
la bunul plac al Guvernului care nu poate fi silit de catre instanta
judecatoreasca sa plateasca suma reala ce reprezinta contravaloarea
imobilului". Asadar, atat art. 166 alin. (3), (3^1), (3^2) din Legea nr.
84/1995, cat si art. II al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2003
"instituie o procedura strict administrativa, in care sunt implicate doar
autoritati administrative si in care vointa proprietarului expropriat de a
negocia cuantumul despagubirii sau de a se adresa puterii judecatoresti pentru
a obtine o suma corecta si echitabila, nu are nici o insemnatate". Prin
acest "mod abuziv si arbitrar de a stabili cuantumul justei
despagubiri" se incalca si alin. (1) si (2) al art. 44 din Constitutie,
precum si art. 136 alin. (5), "din moment ce nu este creata posibilitatea
reala ca in cazul exproprierii prevazute de Legea invatamantului sa se
primeasca de catre proprietar o despagubire dreapta - deci corect calculata -
si prealabila". Alin. (3) al art. 44 din Constitutie este incalcat prin
aceea ca "despagubirea ce se acorda nu este prealabila trecerii imobilului
in patrimoniul Ministerului Educatiei", "din moment ce mai intai
opereaza reintegrarea bunului in patrimoniul expropriatorului, in baza protocolului
de predare-primire, si de abia pe urma se demareaza <<complexa>> si
<<operativa>> procedura de acordare a despagubirii".
In sfarsit, in legatura cu invocarea incalcarii prevederilor
constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), se arata ca textele de lege
criticate impiedica persoana expropriata de a participa la procedura de
stabilire a cuantumului despagubirii si de a se adresa, in mod direct, puterii
judecatoresti pentru a obtine recunoasterea dreptului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila nu si-a exprimat opinia
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, nici prin incheierea de
sesizare si nici ca urmare a solicitarii formulate in acest sens de Curtea
Constitutionala, prin Adresa nr. 6.698 din 2 decembrie 2004, in temeiul art. 15
din regulamentul sau de organizare si functionare.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Astfel, in legatura cu sustinerea potrivit careia textele de lege criticate
reglementeaza "o procedura de despagubire a societatii expropriate"
in care despagubirea este "stabilita unilateral de autoritatile publice
care au statutul de expropriator", se arata ca aceste dispozitii
reglementeaza reintegrarea fara plata in patrimoniul Ministerului Educatiei,
Cercetarii si Tineretului a bazei materiale aferente procesului de instruire si
de educatie, iar nu o procedura speciala de expropriere, de vreme ce statul nu
a pierdut niciodata proprietatea acestor bunuri. Mai arata ca in sprijinul unei
asemenea opinii este si "faptul ca in cuprinsul alin. (3) al art. 166 se
precizeaza expres ca aceste dispozitii nu se aplica bunurilor care au intrat in
patrimoniul agentilor economici privati", asa incat nici procedura administrativa
reglementata de art. 166 alin. (3), (3^1) si (3^2) din Legea nr. 84/1995, prin
care bunurile mentionate sunt reintegrate in patrimoniul unitatilor aferente
Ministerului Educatiei si Cercetarii, pe baza unui protocol de predare-preluare
si cu acordarea unei juste despagubiri, nu se aplica agentilor economici
privati. In masura in care bunuri de natura celor ce pot fi incluse in baza
materiala aferenta procesului de instruire si de educatie sunt identificate in
patrimoniul agentilor economici privati si statul roman doreste reintegrarea
lor in patrimoniul unitatilor implicate in procesul de instruire si educare,
urmeaza a se recurge la procedura exproprierii conform art. 44 din Constitutie
si Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
In legatura cu sustinerea potrivit careia in conditiile textelor de lege
criticate "despagubirea ce se acorda nu este nici macar prealabila",
se considera ca aceasta nu are aceeasi natura juridica cu cea acordata in
cadrul procedurii de expropriere si este optiunea legiuitorului de a stabili
acordarea unei juste despagubiri ulterior incheierii protocolului de
predare-primire, astfel ca despagubirea nu trebuie sa fie prealabila.
In sfarsit, cu privire la sustinerile conform carora prin dispozitiile de
lege criticate "se doreste instituirea unui caz in care puterea
judecatoreasca nu are posibilitatea de a se pronunta in mod direct asupra
despagubirilor cuvenite unui proprietar expropriat", se considera ca: art.
166 din lege nu are in vedere aplicarea unei proceduri de expropriere; art. II
din ordonanta are in vedere imobilele preluate pe baza de protocol de
predare-primire, pana la data intrarii in vigoare a acesteia si pentru care
Guvernul a fost obligat prin hotarari judecatoresti sa emita hotarari de
acordare de despagubiri; puterea judecatoreasca are posibilitatea de a se
pronunta asupra acordarii despagubirilor, in cadrul procedurilor prevazute de
legea criticata.
Avocatul Poporului considera ca sesizarea Curtii Constitutionale nu este
legala, intrucat Incheierea nr. 4.811 din 25 iunie 2004, pronuntata in Dosarul
Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 3.721/2002, nu cuprinde si opinia
instantei de judecata. Or, din interpretarea dispozitiilor imperative ale art.
29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, rezulta "vointa legiuitorului de a
acorda instantei de judecata rolul unui filtru de acces la instanta de
contencios constitutional", in acelasi sens fiind si dispozitiile art. 146
lit. d) teza intai din Constitutie. In sfarsit, se arata ca "o interpretare
contrara a acestor dispozitii constitutionale si legale ar duce la concluzia ca
instanta de judecata nu este implicata in controlul de constitutionalitate,
ceea ce contravine literei si spiritului prevederilor Constitutiei referitoare
la instanta de contencios constitutional".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor
art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
166 alin. (3) sintagma "Justa despagubire se acorda, dupa caz, de
Guvern" din Legea nr. 84/1995, republicata, in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, precum si prevederile Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 110/2003 pentru completarea art. 166 din Legea
invatamantului nr. 84/1995, republicata, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 748 din 26 octombrie 2003.
Articolul 166 alin. (3) din Legea nr. 84/1995 are urmatorul cuprins:
"[...] Baza materiala aferenta procesului de instruire si de educatie,
mentionata la alin. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondurile
institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara datei de 22
decembrie 1989, se reintegreaza, fara plata, in patrimoniul Ministerului
Educatiei Nationale, al institutiilor si unitatilor de invatamant si de
cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat. Predarea-preluarea
se face pe baza de protocol. Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern.
In aceleasi conditii se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art.
20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut in patrimoniul unor societati
comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea
se face pe baza de protocol de predare-primire. [...]"
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2003 prevede: "Art. I. -
Articolul 166 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile
si completarile ulterioare, se completeaza cu doua noi alineate, (3^1) si
(3^2), cu urmatorul cuprins:
(3^1) Justa despagubire prevazuta la alin. (3) se acorda, pentru fiecare
caz, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei,
Cercetarii si Tineretului si a Ministerului Finantelor Publice, in termen de 60
de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare.
(3^2) Cuantumul despagubirii se stabileste in termen de 30 de zile de la
data semnarii protocolului de predare-preluare, de catre o comisie de evaluare
formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului si ai Ministerului Finantelor Publice, constituita
prin ordin comun.
Art. II. - (1) Pentru imobilele preluate pe baza de protocol de
predare-preluare, in conformitate cu dispozitiile art. 166 din Legea
invatamantului nr. 84/1995, pana la data intrarii in vigoare a prezentei
ordonante de urgenta, si pentru care Guvernul a fost obligat prin hotarari
judecatoresti sa emita hotarari de acordare a justei despagubiri, aceasta se
acorda, pentru fiecare caz, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului si a Ministerului Finantelor Publice, in
termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de
urgenta, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.
(2) Cuantumul despagubirii se stabileste in termen de 15 zile de la data
intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta de catre comisia de
evaluare prevazuta la alin. (3^2) al art. 166 din Legea invatamantului nr.
84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare."
In opinia autorului exceptiei, dispozitiile de lege criticate contravin
art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (1), (2), (3) si (6) si art. 136 alin.
(5) din Constitutie, care prevad:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. [...]
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie." ;
- Art. 136: "(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile
legii organice."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala retine urmatoarele:
Art. 166 alin. (3) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu
modificarile si completarile ulterioare, prevede reintegrarea in patrimoniul
Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului a bazei materiale aferente
procesului de instruire si de educatie, realizata din fondurile statului sau
din fondurile institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara
datei de 22 decembrie 1989, precum si a imobilelor care au trecut, conform art.
20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, in patrimoniul unor societati comerciale.
Totodata, dispune ca reintegrarea se face pe baza de protocol de
predare-primire, iar justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. Autorul
exceptiei considera ca masura reintegrarii, in conditiile prevazute de acest
text de lege, reprezinta o expropriere si, in consecinta, sintagma "Justa
despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern" este contrara art. 44 alin.
(1), (2), (3) si (6) si art. 136 alin. (5) din Constitutie potrivit carora, in
conditiile legii organice, proprietatea privata este inviolabila si nimeni nu
poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita
potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
Cu referire la aceste sustineri, Curtea constata ca, in sensul prevederilor
constitutionale invocate, Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza
de utilitate publica reglementeaza cadrul legal pentru protectia, garantarea si
ocrotirea dreptului de proprietate, in mod egal, indiferent de proprietar, si
instituie procedurile de expropriere si stabilire a despagubirilor. Or, nici
una dintre dispozitiile textului de lege criticat nu prevede exproprierea
pentru cauza de utilitate publica, cu justa si prealabila despagubire, potrivit
cerintelor constitutionale si legale aratate. Asa fiind, Curtea nu poate retine
contrarietatea sintagmei "Justa despagubire se acorda, dupa caz, de
Guvern", cuprinsa in art. 166 alin. (3) din Legea nr. 84/1995, fata de
prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) si (6) si art. 136
alin. (5).
De altfel, Curtea constata ca, in realitate, autorul exceptiei nu critica
solutia legislativa cuprinsa in art. 166 alin. (3) din Legea nr. 84/1995, ci
sintagma "Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern", cuprinsa
in textul legii mentionate, precum si procedura de acordare a acesteia,
instituita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2003. In esenta,
potrivit motivelor de neconstitutionalitate formulate, textele de lege
criticate: "instituie o procedura strict administrativa, in care sunt
implicate doar autoritati administrative si in care vointa proprietarului
expropriat de a negocia cuantumul despagubirii sau de a se adresa puterii
judecatoresti pentru a obtine o suma corecta si echitabila, nu are nici o
insemnatate;" cuantumul "justei despagubiri" este stabilit de
Guvern in "mod abuziv si arbitrar"; "despagubirea ce se acorda
nu este prealabila trecerii imobilului in patrimoniul Ministerului
Educatiei", "din moment ce mai intai opereaza reintegrarea bunului in
patrimoniul expropriatorului, in baza protocolului de predare-primire, si de
abia pe urma se demareaza <<complexa>> si <<operativa>>
procedura de acordare a despagubirii"; impiedica persoana expropriata de a
participa la procedura de stabilire a cuantumului despagubirii si de a se
adresa puterii judecatoresti pentru a obtine recunoasterea dreptului.
Asadar, autorul exceptiei invoca neconstitutionalitatea unor prevederi
referitoare la acordarea, de catre Guvern, a justei despagubiri si procedura
stabilita pentru aceasta. In legatura cu aceste sustineri, Curtea constata ca
prin dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2003 pentru
completarea art. 166 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata,
legiuitorul a instituit o procedura administrativa speciala, care sa conduca la
reintegrarea, fara plata, a bazei materiale aferente procesului de instruire si
educatie in patrimoniul Ministerului Educatiei si Cercetarii, institutiilor si
unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul invatamantului
de stat. Or, faptul ca prin lege se stabilesc modalitatile de reintegrare a
bazei materiale si de acordare a justei despagubiri nu constituie o problema de
constitutionalitate, ci o optiune a legiuitorului, in legatura cu care Curtea
Constitutionala nu este competenta sa se pronunte. Asa fiind, exceptia de
neconstitutionalitate ridicata urmeaza a fi respinsa, intrucat Curtea nu poate
retine ca prin textele de lege criticate sunt incalcate prevederile art. 21
alin. (1) si (2), art. 44 alin. (1), (2), (3) si (6) si art. 136 alin. (5) din
Constitutie.
In sfarsit, Curtea retine ca exceptia de neconstitutionalitate a fost
ridicata intr-o cauza in care Societatea Comerciala "Georomservices"
- S.A. din Ploiesti a solicitat instantei de judecata obligarea Guvernului
Romaniei la plata justei despagubiri, in temeiul art. 166 din Legea nr.
84/1995, pentru imobilul sau din municipiul Ploiesti, str. Traian nr. 28. Prin
Hotararea Guvernului nr. 969 din 15 iunie 2004, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 592 din 1 iulie 2004, adoptata in temeiul art. 108
din Constitutie si al art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 110/2003 pentru completarea art. 166 din Legea invatamantului nr. 84/1995,
republicata, s-a aprobat Societatii Comerciale "Georomservices" -
S.A. plata justei despagubiri pentru imobilul preluat in domeniul public al
municipiului Ploiesti si in administrarea Consiliului Local al Municipiului
Ploiesti. Pentru plata, prin hotarare, se dispune efectuarea modificarilor
corespunzatoare in structura bugetului de stat pe anul 2004 si in volumul si
structura bugetului Ministerului Educatiei si Cercetarii pe anul 2004.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 166 alin.
(3) sintagma "Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern" din
Legea invatamantului nr. 84/1995, precum si a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 110/2003 pentru completarea art. 166 din Legea
invatamantului nr. 84/1995, republicata, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Georomservices" - S.A. din Ploiesti in Dosarul nr.
3.721/2002 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 aprilie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent sef,
Gabriela Dragomirescu