DECIZIE Nr.
190 din 12 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de
organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta
Guvernului nr. 35/2002
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 213 din 2 aprilie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de
organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa
Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Claudiu Traian Druia şi Ioan
Clinciu în Dosarul nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială
şi de contencios administrativ si fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.000D/2008 al Curţii
Constituţionale.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Claudiu
Traian Druia, personal, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.691
D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstitutionalitate, ridicată de
Fabian Laurentiu Drocan în Dosarul nr. 4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinţi
- Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, văzând identitatea de obiect a celor două
cauze, din oficiu, pune în discuţie problema conexării acestora.
Partea prezenta şi
reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a
cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi
al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr.
2.691 D/2008 la Dosarul nr. 2.000D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul părţii prezente, care susţine admiterea excepţiei de
neconstitutionalitate, reiterând pe scurt argumentele invocate în scris.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, indicând în acest sens Decizia nr.
369/2005 a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 29 septembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 4.584/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru
de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa
Guvernului nr. 35/2002.
Excepţia de neconstitutionalitate a fost ridicată de
Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu într-o cauză de contencios administrativ
având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.
Prin Incheierea din 8 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 4863.2/101/2008, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ a
sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţie de neconstitutionalitate.
Excepţia a fost ridicată de Fabian Laurentiu Drocan
într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei
sentinţe civile.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia susţin că
dispoziţiile art. 9 alin.' (4) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr.
35/2002, potrivit cărora hotărârile nr. 1-4 ale consiliului local au caracter
constatator, nu produc efecte juridice şi nu pot forma obiectul unor acţiuni în
justiţie, încalcă liberul acces la justiţie şi îngrădesc dreptul de a fi ales,
în măsura în care aceste hotărâri au efecte negative, în sensul că sunt
hotărâri de invalidare a unor mandate de consilieri locali nou-aleşi. In plus,
în opinia autorului excepţiei invocate în Dosarul nr. 2.691 D/2008, hotărârea
nr. 3, de declarare a consiliului local ca legal constituit, „nu poate avea
prin implicaţiile sale juridice doar un efect constatator, din moment ce, de la
adoptare, produce efectul începerii funcţionării consiliului local", cu
toate atribuţiile sale. Este necesar ca, în temeiul art. 52 din Constituţie,
aceste hotărâri să poată fi cenzurate de către instanţele de contencios
administrativ, mai ales în situaţia în care şedinţa de constituire a
consiliului local este nelegala.
Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
textul de lege criticat „vine în contradicţie cu prevederile art. 311 din Legea nr. 215/2001, încălcând
principiul accesului la justiţie, atâta vreme cât nu permite contestarea în
instanţă a hotărârii, indiferent dacă este de validare sau de invalidare."
Mai menţionează că doar în ipoteza hotărârilor de validare a mandatului de
consilier local acestea nu produc efecte juridice, sens în care aminteşte Decizia
nr. 18 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 255 din 28 martie 2005.
In ipoteza în care, însă, unii candidaţi sunt invalidaţi, nu se poate aprecia
ca lipsită de efecte juridice hotărârea de invalidare, respectiv hotărârea nr.
4.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de
contencios administrativ opinează în sensul
netemeiniciei excepţiei de neconstitutionalitate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului'şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, cu
modificările şi completările ' ulterioare, sunt constituţionale, indicând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi
funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Aceste prevederi se află în cap. II, intitulat „Organizarea consiliului local", secţiunea 1 - „Preşedintele de şedinţă", şi au
următorul conţinut:
,,(4) Hotărârile nr. 1-4 se semnează de preşedintele de vârstă şi de cei 2 asistenţi ai
acestuia şi se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au caracter
constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor
acţiuni in justiţie."
In opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor art. 21' - Accesul liber la justiţie, ale
art. 37 alin. (1) care reglementează condiţiile pentru exercitarea dreptului de
a fi ales şi ale art. 52 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul
persoanei vătămate de o autoritate publică.
Analizând dispoziţiile art. 9 alin. (4) din
Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat
prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, Curtea reţine că, potrivit acestora,'
anumite acte premergătoare constituirii consiliului local, şi anume hotărârea
nr. 1 - pentru alegerea membrilor comisiei de validare a alegerilor
consilierilor locali, hotărârea nr. 2 - de consemnare a rezultatului validării
mandatelor de consilieri locali, hotărârea nr. 3 - de declarare a consiliului
local ca legal constituit şi hotărârea nr. 4 - de consemnare a rezultatului
alegerii preşedintelui de şedinţă a consiliului local, reprezintă hotărâri cu
caracter constatator, care nu produc efecte juridice şi nu pot forma obiectul
unor acţiuni în justiţie. In opinia autorilor excepţiei, acest text de lege
încalcă liberul acces la justiţie, dreptul de a fi ales şi dreptul persoanei
vătămate de o autoritate publică de a se adresa instanţei de contencios
administrativ.
Curtea constată că a mai examinat constituţionalitatea
dispoziţiilor de lege criticate, iar prin Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, respingând excepţia, a reţinut că
„hotărârile despre care s-a făcut menţiune nu întrunesc condiţiile pentru
declanşarea unei acţiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte
juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri
prevăzute de lege".
Curtea reţine, totodată, că în ce priveşte constituirea
consiliilor locale, reglementările în această materie au suferit mai multe
modificări, la nivel de lege organică. Astfel, Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001 - lege organică -, în cap. II secţiunea 1, reglementează o serie ele dispoziţii cu privire la
„Constituirea consiliului local", care, de la data adoptării, au suferit
unele modificări şi completări. Dintre acestea sunt de semnalat:
- art. 30, referitor la şedinţele de constituire a
consiliilor locale, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea
alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008
pentru modificarea si completarea Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr.
334/2006 privind finanţarea
partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea
Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 394/2004 privind Statutul aleşilor locali;
- art. 31, referitor la alegerea comisiei de
validare, activitatea acesteia de examinare a legalităţii alegerii fiecărui
consilier şi prezentarea propunerilor de validare sau invalidare a mandatelor,
astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008;
- art. 311, care
prevede posibilitatea ca hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor să
poată fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ,
text introdus prin art. III pct. 4 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr.
20/2008;
- art. 34, referitor la depunerea jurământului, după
validare, în şedinţa de constituire a consiliului local. Constituirea
consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii
consilierilor locali validaţi;
- art. 35, care prevede că după declararea ca legal
constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu
votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de
şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele
consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.
Dintre hotărârile care se adoptă în procesul de
constituire a consiliului local, legea prevede că poate fi atacată cu acţiunea
în justiţie, conform art. 21 din Legea fundamentală, doar hotărârea de validare
sau invalidare a mandatelor; în acest caz, se poate pune problema încălcării
unui drept electoral sau a unui interes legitim.
Aşa fiind, rezultă că legislaţia în vigoare aplicabilă
în privinţa hotărârilor de validare sau de invalidare a mandatelor de consilier
local prevede posibilitatea atacării lor în justiţie. Cu toate acestea, unele
aspecte ce ţin de corelarea legislaţiei în vigoare într-un anumit domeniu, pe
de o parte, precum şi actul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege
incidente în cadrul soluţionării cauzelor, pe de altă parte, nu intră în sfera
contenciosului constituţional, fiind de competenţa autorităţii legiuitoare sau,
după caz, a instanţelor judecătoreşti. Pronunţându-se asupra acestor aspecte, Curtea
ar încălca prevederile Legii fundamentale privind rolul Parlamentului de unică
autoritate legiuitoare a ţării sau pe cele referitoare la instanţele
judecătoreşti, precum şi atribuţiile şi rolul Curţii Constituţionale, de garant
al supremaţiei Constituţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi
funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr.
35/2002, excepţie ridicată de Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu în Dosarul
nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal şi de Fabian Laurenţiu Drocan în Dosarul nr.
4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios
administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi