DECIZIE Nr. 19 din 12
iunie 2006
in conformitate cu
dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a
intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu
privire la incadrarea juridica a faptei de folosire de acte vamale false la
Registrul Auto Roman, in vederea verificarii unui autoturism adus din
strainatate cu scopul inmatricularii acestuia
ACT EMIS DE:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 6 din 4 ianuarie 2007
Dosar nr. 7/2006
Sub preşedinţia doamnei judecător Lidia Bărbulescu,
vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în
Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul
legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, cu privire la încadrarea juridică a faptei de folosire
de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui
autoturism adus din străinătate cu scopul înmatriculării acestuia.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, fiind prezenţi 84 de judecători din totalul de 113
aflaţi în funcţie.
Procurorul general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat
de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul
legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că
fapta de folosire, cu vinovăţie, de acte vamale false la Registrul Auto Român,
în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate în scopul
înmatriculării acestuia, constituie infracţiunea de uz de fals prevăzută în
art. 291 din Codul penal.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii,
constată următoarele:
In practica judiciară a instanţelor s-a constatat că nu
există un punct de vedere unitar cu privire la încadrarea juridică ce trebuie
dată faptei de folosire de acte vamale false la Registrul Auto Român, în
vederea verificării în scopul înmatriculării unui autoturism adus din
străinătate.
Astfel, unele instanţe, considerând că folosirea de
acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui
autoturism adus din străinătate în scopul înmatriculării, ar constitui o formă
specială a evaziunii fiscale, au încadrat o atare faptă în infracţiunea
prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind
Codul vamal al României.
Alte instanţe, dimpotrivă, au încadrat fapta de
folosire a actelor false la Registrul Auto Român în vederea verificării, în
scopul înmatriculării, a unui autoturism adus din străinătate, în infracţiunea
de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal, apreciind că o atare
încadrare juridică se impune atunci când actele vamale false sunt folosite
pentru producerea unor consecinţe juridice ce constau în înmatricularea unui
autoturism adus din străinătate.
Aceste din urmă instanţe au
interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Prin art. 178 din Legea nr. 141/1997, în vigoare până
la data de 19 iunie 2006, se prevede că „folosirea, la autoritatea vamală, a
documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie
infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de
la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi".
Din această prevedere, care a fost preluată integral în
art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, rezultă deci
că, pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii menţionate, este necesar
să fie întrunite, cumulativ, următoarele condiţii: să fie comisă o acţiune de
folosire a unor documente de transport sau comerciale
falsificate, iar această faptă să aibă loc la
autoritatea vamală.
Or, în art. 3 din secţiunea a II-a, intitulată
„Definiţii de bază", a Legii nr. 141/1997 era prevăzut că prin autoritate
vamală se înţelege „autoritate învestită pentru aplicarea reglementărilor
vamale", iar la lit. e) din cadrul aceluiaşi articol erau date explicaţii
în sensul că birou vamal şi punct vamal sunt „unităţi ale autorităţii vamale în care pot fi îndeplinite, în
totalitate sau în parte, formalităţile prevăzute de reglementările
vamale".
In acelaşi sens, prin art. 4 din noul Cod vamal (Legea
nr. 86/2006) se precizează, la pct. 3, că semnificaţia termenului autoritate
vamală este aceea de „autoritate învestită, în principal, cu aplicarea
reglementărilor vamale", iar la pct. 4 că semnificaţia termenului birou vamal este aceea
de „unitate a autorităţii vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau
în parte, formalităţile prevăzute în reglementările vamale".
Cum, în raport cu prevederile menţionate, Registrul
Auto Român nu poate fi considerat autoritate vamală sau unitate a acesteia, este
evident că fapta de folosire a actelor false la Registrul Auto Român în vederea
verificării, în scopul înmatriculării, a unui autoturism adus din străinătate
nu este susceptibilă de a fi încadrată în infracţiunea de folosire de acte
falsificate, prevăzută în art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al
României, ce intră în vigoare la 19 iunie 2006, respectiv în art. 178 din Legea
nr. 141/1997.
Ca urmare, o atare faptă, de folosire de acte false la
Registrul Auto Român, în vederea verificării, în scopul înmatriculării, a unui
autoturism adus din străinătate, se impune a fi examinată prin prisma altor
dispoziţii cu caracter penal.
Sub acest aspect, este de observat că prin art. 291 din
Codul penal se prevede că „folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură
privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe
juridice" constituie infracţiunea de uz de fals prevăzută în art. 291 din
Codul penal.
Din moment ce folosirea la Registrul Auto Român de acte vamale false în vederea verificării, în
scopul înmatriculării, a unui autoturism adus din străinătate, prezintă prin
trăsăturile sale specifice similitudine vădită cu conţinutul-tip al
infracţiunii de uz de fals, reglementată în cuprinsul art. 291 din Codul penal,
o atare faptă nu poate fi încadrată decât în această infracţiune, în măsura în
care caracterul fals al
actelor vamale prezentate a fost cunoscut în accepţiunea prevederilor art. 28
alin. 2 din Codul penal.
Aşa fiind, fapta de folosire de acte vamale false la Registrul
Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate în
scopul înmatriculării acestuia, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de uz de fals prevăzute în art. 291 din Codul penal, iar nu pe
cele ale infracţiunii de folosire de acte falsificate prevăzute în art. 273 din
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (corespunzând art. 178 din
Legea nr. 141/1997).
In consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a)
din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în
interesul legii şi a se stabili că fapta de folosire, cu vinovăţie, de acte
vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism
adus din străinătate cu scopul înmatriculării acestuia, constituie infracţiunea
de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul
legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
Stabilesc că fapta de folosire, cu vinovăţie, de acte
vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism
adus din străinătate în scopul înmatriculării acestuia, constituie infracţiunea
de uz de fals prevăzută în art. 291 din Codul penal.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2006.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,
LIDIA BĂRBULESCU
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei