DECIZIE   Nr. 187 din 18 noiembrie 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 si 257 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 64 din 14 februarie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Maria Bratu            - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 si 257 din Codul de procedura penala, ridicata de Ana Capetti in Dosarul nr. 3.129/1998 al Curtii de Apel Constanta - Sectia penala.
    La apelul nominal sunt prezenti Mirela Fako si Lucian Matei Pricina. Raspund, de asemenea, avocat Aurelian Hahui, pentru Radu Cristina si Vonica Mariana, precum si avocat Monica Alexandrescu, pentru Liviu Cornel Tudose.
    Lipsesc Ana Capetti, George Livius Magerusan, Nicolae Constantin, Adrian Pop, Octavian Ceapcan, Daniel Stroe, Carmen Any Negoita, Viorel Calin Berbec, Societatea Comerciala "Banca Romana de Comert Exterior" - Bancorex - S.A. - Sucursala Craiova, Societatea Comerciala "Banca Romana de Comert Exterior" - Bancorex - S.A. - Sucursala Bucuresti, Fondul Proprietatii de Stat, Directia regionala a vamilor Bucuresti, Directia regionala a vamilor Constanta si Societatea Comerciala "Migali Prodcom" Bucuresti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Pentru autoarea exceptiei Ana Capetti sunt depuse o cerere de amanare pentru lipsa de aparare si o adeverinta medicala privind starea sanatatii acesteia. Partile prezente nu se opun acordarii unui termen. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu amanarea, in vederea asigurarii apararii.
    Deliberand asupra cererii de amanare, formulata in scris de avocatul autoarei exceptiei, tinand seama ca dosarul se afla la al doilea termen, fiind amanat anterior din aceleasi motive, si avand in vedere dispozitiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedura civila, Curtea respinge cererea de amanare si constata cauza in stare de judecata.
    Mirela Fako si Lucian Matei Pricina solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, precizand ca, in ceea ce il priveste, materialul de urmarire penala le-a fost adus la cunostinta.
    Pentru partile reprezentate prin aparatori, avand in vedere ca acestia nu au respectat prevederile art. 22 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, referitoare la tinuta vestimentara a judecatorilor, magistratilor-asistenti, procurorilor si avocatilor, urmeaza ca aceste parti sa isi formuleze in scris sustinerile cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca fiind inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 257 din Codul de procedura penala, deoarece prin Decizia nr. 24/1999 Curtea Constitutionala, avand de solutionat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 din Codul de procedura penala, a admis-o si a constatat ca dispozitia "daca socoteste necesar" este neconstitutionala. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 din Codul de procedura penala, solicita respingerea acesteia ca fiind neintemeiata, deoarece, in mod similar cu inculpatul in etapa de urmarire penala, si invinuitului i se prezinta de catre procuror materialul de urmarire penala. In consecinta, dispozitiile art. 250 din Codul de procedura penala nu contravin art. 24 din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea de Apel Constanta - Sectia penala, prin Incheierea din 11 mai 1999, pronuntata in Dosarul nr. 3.129/1998, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 si 257 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ana Capetti in Dosarul nr. 3.129/1998, aflat pe rolul acelei instante.
    Autoarea exceptiei critica dispozitiile art. 250 din Codul de procedura penala pentru ca prevad obligativitatea prezentarii materialului de urmarire penala numai inculpatului, nu si invinuitului, ceea ce contravine prevederilor art. 24 din Constitutie, care garanteaza dreptul la aparare. In ceea ce priveste dispozitiile art. 257 din Codul de procedura penala, considera ca acestea sunt neconstitutionale, deoarece prevad numai facultatea, iar nu si obligatia procurorului de a prezenta materialul de urmarire penala, ceea ce contravine, de asemenea, art. 24 din Constitutie.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, instanta arata ca aceasta este nefondata. Cu privire la art. 250 din Codul de procedura penala, instanta arata ca acesta reglementeaza procedura de prezentare a materialului de urmarire penala inculpatului si, de aceea, a include in acest text si obligatia organului de cercetare penala de a chema si pe invinuit pentru a-i prezenta materialul inseamna a da o dubla reglementare problemei in discutie. Art. 255 din Codul de procedura penala prevede ca organul de cercetare penala, dupa ce constata terminata cercetarea si daca exista invinuit in cauza, procedeaza la o noua ascultare a acestuia, aducandu-i la cunostinta invinuirea si intrebandu-l daca mai are probe in aparare. "Ascultarea", la care se refera textul, are semnificatia actului de prezentare. Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitia "daca socoteste necesar" din art. 257 al Codului de procedura penala este neconstitutionala, dar a extinde aceasta si la dispozitiile art. 250 din Codul de procedura penala ar fi o solutie nefondata, deoarece art. 250 nu se refera la acte pe care trebuie sa le efectueze procurorul inainte de a sesiza instanta de judecata. Pe de alta parte, arata in final instanta de judecata, art. 250 din Codul de procedura penala se refera la cazurile in care actiunea penala a fost pusa in miscare, cand faptuitorul nu mai are calitate de invinuit, ci de inculpat, astfel ca dispozitia la care se refera autoarea exceptiei nu mai are fundamentare legala.
    Cu privire la dispozitiile art. 257 din Codul de procedura penala, instanta apreciaza ca, pe buna dreptate, Curtea Constitutionala a retinut ca dispozitia "daca socoteste necesar" este neconstitutionala.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    In punctul de vedere al Guvernului se arata ca exceptia nu este intemeiata, datorita urmatoarelor motive: in urma Deciziei Curtii Constitutionale nr. 24/1999, care a statuat ca dispozitia "daca socoteste necesar" din art. 257 al Codului de procedura penala contravine art. 24 din Constitutie, urmand ca ascultarea invinuitului, cu aducerea la cunostinta a invinuirii si cu intrebarea lui daca are noi mijloace de aparare, sa se efectueze in mod obligatoriu de catre procuror, la sfarsitul urmaririi penale, astfel incat, atat inculpatul, cat si invinuitul se vor bucura de prezentarea materialului de urmarire penala: primul de catre organul de cercetare penala, al doilea de catre procuror. Art. 250 din Codul de procedura penala conditioneaza prezentarea materialului de urmarire penala de punerea in miscare a actiunii penale, deci de dobandirea de catre invinuit a calitatii de inculpat. Cand aceasta conditie nu este indeplinita, inseamna ca exista situatia in care urmarirea penala se desfasoara fara punerea in miscare a actiunii penale, si, in acest caz, materialul de urmarire penala este prezentat invinuitului de catre procuror, in mod obligatoriu, ca efect al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 24/1999. Rezulta ca nu este incalcat in nici un fel dreptul la aparare al invinuitului, din moment ce, in mod similar cu inculpatul, in etapa terminarii urmaririi penale acesta se bucura de prezentarea materialului de urmarire penala. Nici invinuitul, nici inculpatul nu vor fi trimisi in judecata fara sa li se fi prezentat materialul de urmarire penala, asigurandu-li-se astfel, pe deplin, dreptul la aparare. In consecinta, se arata in punctul de vedere al Guvernului, dispozitiile art. 250 din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor art. 24 din Constitutie.
    Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 din Codul de procedura penala, se arata ca aceasta a facut obiectul Deciziei nr. 24 din 23 februarie 1999, prin care s-a decis ca dispozitia "daca socoteste necesar" este neconstitutionala. In conformitate cu art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, "Nu pot face obiectul exceptiei [...] prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale", instanta de judecata fiind obligata, potrivit alin. (6) al aceluiasi articol, sa respinga, prin incheiere motivata, exceptia ca fiind inadmisibila, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au trimis punctele lor de vedere asupra exceptiei.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Textele de lege criticate au urmatorul continut:
    - Art. 250: "Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost efectuate toate actele de urmarire necesare, organul de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si:
    a) ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite;
    b) ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. Daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul;
    c) il intreaba, dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare."
    - Art. 257: "Procurorul primind dosarul, daca socoteste necesar, cheama pe invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala potrivit dispozitiilor art. 250 si urm., care se aplica in mod corespunzator."
    Asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 257 din Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 24 din 23 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999. Prin aceasta decizie Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitia "daca socoteste necesar" din art. 257 al Codului de procedura penala este neconstitutionala.
    In considerentele acestei decizii s-a retinut ca dispozitia "daca socoteste necesar" din art. 257 al Codului de procedura penala restrange exercitarea dreptului la aparare, contravenind astfel prevederilor art. 24 din Constitutie. In consecinta, procurorul, primind dosarul, inainte de a dispune trimiterea in judecata, are obligatia, iar nu latitudinea, de a-l chema pe invinuit spre a-i prezenta materialul de urmarire penala, chiar daca acesta i-a fost adus la cunostinta de catre organul de cercetare penala, urmand a se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 250 - 254 din Codul de procedura penala.
    Fata de cele aratate, intrucat Curtea a constatat, printr-o decizie anterioara, neconstitutionalitatea dispozitiei legale criticate, aceasta, in temeiul art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, nu mai poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate, operand o cauza de inadmisibilitate, iar potrivit dispozitiilor alin. (6) din acelasi articol, daca se ridica o astfel de exceptie, instanta judecatoreasca trebuie sa o respinga, pentru acest temei, printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 din Codul de procedura penala, aceasta este neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate nu aduc atingere dreptului la aparare al inculpatului, garantat prin art. 24 din Constitutie. Critica acestor dispozitii este facuta indirect, cu referire la art. 257, potrivit caruia, in cazul cand urmarirea penala se desfasoara fara punerea in miscare a actiunii penale, prezentarea materialului de urmarire penala are loc numai daca procurorul socoteste necesar. Or, asa cum s-a aratat, prin Decizia nr. 24/1999 Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala dispozitia "daca socoteste necesar" din art. 257 al Codului de procedura penala, astfel ca prezentarea materialului de urmarire penala, in conditiile art. 250 din Codul de procedura penala, este obligatorie atat fata de invinuit, conform art. 257 din Codul de procedura penala, cat si fata de inculpat, conform art. 250 din acelasi cod. De aceea, critica potrivit careia art. 250 din Codul de procedura penala contravine art. 24 din Constitutie este lipsita de temei, exceptia privind aceste dispozitii urmand a fi respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 din Codul de procedura penala, ridicata de Ana Capetti in Dosarul nr. 3.129/1998 al Curtii de Apel Constanta - Sectia penala.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 din Codul de procedura penala, ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 noiembrie 1999.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu