DECIZIE Nr. 182 din 16 noiembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin.
(5) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 si
prin Legea nr. 99/1999
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 3 din 7 ianuarie 2000

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 58/1997 si prin Legea nr. 99/1999, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Agromara" - S.R.L. din Sighetu Marmatiei in Dosarul nr.
1.585/1996 al Tribunalului Maramures - Sectia comerciala si contencios
administrativ.
La apelul nominal raspund Societatea Comerciala "Agromara" -
S.R.L. Sighetu Marmatiei, reprezentata prin Gheorghe Arba, Banca de
Export-Import a Romaniei (EXIMBANK) - S.A. Bucuresti, reprezentata prin
consilier juridic Vasilica Simionescu, Banca "Transilvania" - S.A.
Baia Mare, reprezentata prin consilier juridic Carmen Caracas, lipsind
Societatea Comerciala "Josef Ofermauer Company" - S.A. din comuna
Ilba, judetul Maramures, RENEL Baia Mare, Regia Autonoma de Gospodarie Comunala
Mara Nord Sighetu Marmatiei, Regia Autonoma "Apele Romane" Cluj,
Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat a
judetului Maramures, Societatea Comerciala "Hermes Contact" - S.A.
Baia Mare, Directia de telecomunicatii Maramures, Societatea Comerciala
"Acqterm" - S.A. Sighetu Marmatiei, Societatea Comerciala
"Sighetfor" - S.A. Sighetu Marmatiei, Societatea Comerciala
"Trust Miron" - S.R.L. Baia Mare si Credit Bank - Sucursala
Maramures, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Societatii Comerciale "Agromara" - S.R.L. Sighetu
Marmatiei solicita amanarea judecarii cauzei, intrucat aparatorul sau este
bolnav si nu se poate prezenta la dezbateri.
Reprezentantul Bancii de Export-Import a Romaniei (EXIMBANK) - S.A.
Bucuresti si al Bancii "Transilvania" - S.A. Baia Mare se opun
acordarii unui termen, considerand cauza in stare de judecata.
Procurorul nu se opune la cererea de amanare formulata.
Curtea, deliberand asupra cererii, o respinge, constatand ca anterior s-a
mai dispus amanarea judecarii cauzei pentru pregatirea apararii.
Cauza fiind in stare de judecata, se acorda cuvantul pe fond
reprezentantului autorului exceptiei, care declara ca lasa la aprecierea Curtii
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
Reprezentantul Bancii de Export-Import a Romaniei (EXIMBANK) - S.A.
Bucuresti considera ca exceptia este inadmisibila, conform prevederilor art. 23
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, intrucat solutionarea cauzei nu
depinde de textul criticat.
Banca "Transilvania" - S.A. Baia Mare, prin reprezentant,
solicita respingerea exceptiei ca netemeinica si nelegala, sustinand ca o
astfel de exceptie se putea ridica numai de catre titularul dreptului pretins
ingradit, respectiv de Societatea Comerciala "Josef Ofermauer
Company" - S.A. din comuna Ilba, judetul Maramures, si doar la data
cererii de renuntare la judecata. De asemenea, se sustine ca dispozitiile
legale criticate nu incalca normele constitutionale prevazute de art. 21,
referitoare la accesul liber la justitie.
Reprezentantul Ministerului Public sustine ca, intrucat exceptia de
neconstitutionalitate a fost ridicata intr-un litigiu care are ca obiect
lichidarea Societatii Comerciale "Agromara" - S.R.L. Sighetu
Marmatiei, instanta de contencios constitutional a fost legal sesizata. Pe
fond, acesta solicita respingerea exceptiei ca fiind neintemeiata, aratand ca
prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului nu contravin dispozitiilor art. 21
din Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 mai 1999, pronuntata in Dosarul nr. 1.585/1996, Tribunalul
Maramures - Sectia comerciala si contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26
alin. (3) din Legea nr. 64/1995, devenit art. 26 alin. (5) in urma modificarii
prin Legea nr. 99/1999, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Agromara" - S.R.L. Sighetu Marmatiei.
In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile art. 26 alin. (3) din
Legea nr. 64/1995 contravin prevederilor art. 21 din Constitutie privind
accesul la justitie. In opinia autorului exceptiei "accesul liber la
justitie implica si dreptul de a renunta la actiune sau la dreptul pretins,
fara nici o ingradire". Se considera ca, intrucat art. 26 alin. (3) din
Legea nr. 64/1995 prevede ca procedura va continua in pofida renuntarii
creditorului, aceasta dispozitie este neconstitutionala.
Exprimandu-si opinia, instanta judecatoreasca apreciaza ca dispozitiile
legale criticate nu contravin art. 21 din Constitutie, iar exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "scopul pentru care a
fost creata procedura falimentului, prevazuta de Legea nr. 64/1995, care este o
procedura de executare silita, cu caracter judiciar si consensual, ce justifica
o anumita celeritate, a fost acela de a asigura reparatia echitabila, egalitara
a prejudiciilor suferite de toti creditorii falitului, prin insolventa
acestuia, in sensul ca, din rezultatul financiar al procedurii falimentului,
fiecare creditor va primi o cota-parte direct proportionala cu ponderea pe care
o are propria sa creanta in totalul masei credale. Aceasta procedura este
colectiva, unica si unitara pentru toti creditorii. Cum renuntarea la judecata,
potrivit art. 246 din Codul de procedura civila, este un act individual, iar in
speta exista coparticipare procesuala activa a creditorilor, renuntarea unuia
dintre creditori la judecata nu produce nici un efect fata de ceilalti
creditori care au solicitat continuarea judecatii, respectiv procedura
falimentului".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
In punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se arata ca
dispozitiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului "sunt in deplin acord cu
prevederile din Constitutie, deoarece in speta creditorul a facut uz de dispozitiile
procedurale privind renuntarea la judecata si renuntarea la drept. Astfel
fiind, continuarea si eventuala extindere a procesului nu il mai privesc pe
acest creditor, ci pe debitorul a carui incetare de plati a fost constatata de
instanta, precum si pe alti creditori ai acestuia din urma". Se apreciaza
totodata ca "autorul exceptiei de neconstitutionalitate pune in discutie
probleme referitoare la constatarea incetarii de plati, la exigibilitatea
creantelor altor creditori ai sai, precum si la aplicabilitatea intr-un
asemenea proces a prevederilor Codului de procedura civila, care reglementeaza
renuntarea la actiune si renuntarea la drept", acestea fiind insa aspecte
care vizeaza aplicarea legii, de competenta instantei judecatoresti sesizate,
iar nu a Curtii Constitutionale. De asemenea, se considera ca "autorul
exceptiei pierde din vedere specificitatea procedurii falimentului, precum si
deplina compatibilitate a acesteia cu prevederile legii fundamentale",
procedura falimentului reprezentand "o forma de executare colectiva,
fundamentata pe principiul egalitatii creditorilor, asigurand o imbinare a
intereselor acestora cu acelea ale creditului general". Reglementarea
cuprinsa in Legea nr. 64/1995 urmareste satisfacerea intereselor tuturor
creditorilor comerciantului debitor aflat in dificultate, debitorul fiind supus
unei singure proceduri care se desfasoara sub autoritatea instantei
judecatoresti competente. Se apreciaza ca toate aceste elemente confera
procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului un caracter de ordine
publica si, in consecinta, criticile formulate de autorul exceptiei de
neconstitutionalitate sunt neconstitutionale. Sub aspect constitutional, se
considera ca "Legea nr. 64/1995, in ansamblu, si art. 26 alin. (5), in
particular, isi gasesc fundamentul in dispozitiile art. 134 alin. (1) din
Constitutie, conform carora economia Romaniei este economie de piata. Riscul si
esecul in afaceri, privite ca realitati economice, precum si procedura
falimentului, vazuta ca o realitate juridica, reprezinta elemente care
caracterizeaza in cea mai mare masura o economie de piata, indiferent de gradul
ei de dezvoltare existent la un moment dat". In consecinta, se apreciaza
ca dispozitiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 64/1995 sunt constitutionale.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 64/1995
este neintemeiata. Se arata ca sustinerea conform careia "dispozitiile
legale criticate incalca accesul liber la justitie, care presupune si
posibilitatea de a renunta la judecata", trebuie inlaturata, intrucat
exercitiul acestui drept trebuie realizat cu respectarea drepturilor celorlalte
persoane interesate si a ordinii publice, conform maximei "qui suo jure
utitur, neminem laedit". Exista situatii, se arata in continuare, cand din
motive de ordine publica renuntarea la judecata nu poate produce efecte decat
fata de reclamantul renuntator ori nici macar fata de acesta, cum este cazul
exceptiilor de neconstitutionalitate. In ipoteza acestor exceptii art. 26 din
Regulamentul Curtii Constitutionale dispune ca, o data sesizata, Curtea
procedeaza la examinarea constitutionalitatii textului legal criticat, nefiind
aplicabile dispozitiile referitoare la suspendarea, intreruperea ori stingerea
procesului. Se mai arata ca, "in cazul existentei unei coparticipari
procesuale active, renuntarea la judecata a unuia dintre reclamanti nu
afecteaza cererile celorlalti, care vor continua sa fie judecate. Or, procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului, astfel cum este prevazuta de Legea
nr. 64/1995, este o procedura cu caracter concursual, pornita prin actiunea
unuia sau mai multor creditori, actiune avand drept cauza (causa debendi)
starea de incetare a platilor in care se afla patrimoniul debitorului
comerciant. Aceasta procedura o data declansata, asa cum este cazul de fata,
isi produce efectele fata de intreaga masa de creditori ai debitorului, care,
depunandu-si creantele, devin parte activa in procedura si, prin aceasta, nu sunt
afectati de actele de dispozitie ale uneia dintre parti". In concluzie, se
apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile partilor prezente si ale procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze
exceptia cu care a fost legal sesizata.
Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 26 alin. (3)
din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului. Acest text legal a fost modificat, ulterior invocarii exceptiei,
prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei
economice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 236 din 27
mai 1999, alin. (3) al art. 26, obiect al exceptiei devenind alin. (5) al
aceluiasi articol. In consecinta, Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte
asupra constitutionalitatii prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr.
64/1995. Potrivit acestor prevederi, "Daca judecatorul-sindic stabileste
ca debitorul este in incetare de plati, ii va respinge contestatia si va
deschide procedura printr-o sentinta".
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul sus-mentionat
contravine prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat nu recunoaste
efectele renuntarii la actiune si la drept, facuta de creditorul care a
declansat procedura prevazuta de Legea nr. 64/1995 si care ulterior si-a
realizat creanta, in urma platii efective, efectuata de buna voie de catre
debitor.
Examinand sustinerea referitoare la respingerea exceptiei ca fiind
inadmisibila, sub cuvant ca solutionarea cauzei nu depinde de textul legal
criticat, Curtea Constitutionala constata ca aceasta nu poate fi primita,
deoarece exceptia ridicata priveste aspecte legate chiar de procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului, ce constituie obiectul litigiului
dedus judecatii.
In aceste conditii, trecand la examinarea pe fond a exceptiei de
neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este
neintemeiata. Este adevarat ca, potrivit dispozitiilor art. 246 si 247 din
Codul de procedura civila, renuntarea la actiune sau la drept de catre
titularul actiunii impiedica instanta de judecata sa continue procesul, dar
aceasta renuntare se poate face numai in anumite conditii si cu invoirea
celeilalte parti.
Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr.
64/1995, este o procedura colectiva, unica si concursuala pentru toti
creditorii, ceea ce inseamna ca renuntarea la actiune sau la drept are efect
numai pentru creditorul care a renuntat, chiar daca la cererea acestuia s-a
deschis procedura, iar nu si pentru ceilalti creditori care au solicitat
continuarea procedurii falimentului fata de debitor, pentru ca numai astfel
creditorii isi vor putea recupera creantele.
Dispozitiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 64/1995 isi gasesc temeiul in
prevederile art. 134 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia "Economia
Romaniei este economie de piata", si in dispozitiile art. 134 alin. (2)
lit. a) din Constitutie, conform caruia "Statul trebuie sa asigure
libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie". Legea nr.
64/1995 raspunde acestor cerinte, reglementand modalitatile prin care circuitul
comercial este protejat de efectele neexecutarii culpabile a obligatiilor
banesti. Legea ofera atat un mecanism prin care creditorii isi pot realiza
creantele, cat si mijloacele juridice prin care activele debitorului pot fi
reintroduse in sfera economica, acesta avand totodata posibilitatea ca in
conditii determinate sa isi reorganizeze activitatea si sa isi relanseze
comertul.
Aplicarea dispozitiilor legale criticate poate fi ceruta de oricare dintre
creditorii care si-au declarat creantele in cadrul procedurii reorganizarii
judiciare si a falimentului.
De altfel Curtea Constitutionala, fiind sesizata intr-o alta cauza sa se
pronunte asupra constitutionalitatii unui text din Codul de procedura civila,
si anume art. 330^4, care se refera la posibilitatea celorlalti participanti la
proces de a solicita continuarea judecarii recursului in anulare, in cazul in
care procurorul general l-a retras, prin deciziile nr. 67 si nr. 68 din 16
aprilie 1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195 din
26 mai 1998, a statuat ca dispozitiile acestui text de lege nu contravin nici
unei prevederi constitutionale, fiind conforme cu prevederile art. 128 si 130
din Constitutie. Faptul ca o cale de atac care se poate exercita numai de catre
procurorul general este continuata la cererea unei parti nu incalca prevederile
constitutionale sus-mentionate, iar pe de alta parte, aceasta nu este o
problema de constitutionalitate, ci de optiune legislativa, care nu poate fi
cenzurata de Curtea Constitutionala.
In materia procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, posibilitatea
continuarii procesului de catre celelalte parti, in cazul in care una renunta
la actiune sau la drept ori la calea de atac, nu contravine dispozitiilor art.
21 din Constitutie.
In cauza de fata Curtea Constitutionala constata ca autorul exceptiei de
neconstitutionalitate pune in discutie probleme referitoare la constatarea
incetarii de plati, la exigibilitatea creantelor altor creditori ai sai, precum
si la aplicabilitatea, intr-un proces legat de procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, a prevederilor Codului de procedura civila care
reglementeaza renuntarea la actiune si renuntarea la drept. Aceste aspecte
vizeaza insa aplicarea legii, fiind de competenta instantei judecatoresti
sesizate, iar nu a Curtii Constitutionale.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin.
(5) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/1997 si
prin Legea nr. 99/1999, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Agromara" - S.R.L. Sighetu Marmatiei in Dosarul nr. 1.585/1996 al
Tribunalului Maramures - Sectia comerciala si contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 noiembrie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Florentina Geangu