DECIZIE Nr.
181 din 2 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 174 din 17 martie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr.
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie, excepţie ridicată de Ionel Daniş în Dosarul nr.
228/42/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală
şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Incheierea din 8 iulie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 228/42/2009, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia
penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie
ridicată de Ionel Daniş în dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia susţine
că prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h)
referitoare la reglementarea prin lege organică a infracţiunilor,
pedepselor şi regimului executării acestora, deoarece, deşi legea
specială este, în opinia sa, una ordinară, instituie o formă
distinctă de luare de mită ca infracţiune de corupţie,
fără a avea corespondent în structura normei juridice de bază
prevăzute la art. 254 alin. 1 şi 2 din Codul penal.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia
penală şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai
2000, având următorul cuprins:
Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000: „Fapta de
luare de mită, prevăzută la art.254 din Codul penal, dacă a
fost săvârşită de o persoană care, potrivit legii, are
atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor ori
de constatare, urmărire sau judecare a infracţiunilor, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 254 alin. 2 din
Codul penal privind săvârşirea infracţiunii de către un
funcţionar cu atribuţii de control."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost
supuse controlului instanţei de contencios constituţional din
perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.592 din 26
noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
887 din 18 decembrie 2009, Curtea Constituţională a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 78/2000, prilej cu care a statuat
că textul reprezintă o normă de trimitere uzitată de
tehnica legislativă, fără ca prin aceasta să se încalce
dispoziţiile constituţionale, deoarece nu rezultă vreo
restrângere în sensul reclamat de autorul excepţiei. Art. 7 din Legea nr.
78/2000 este un act de legiferare a răspunderii penale printr-o normă
care, contrar susţinerilor invocate, explică şi plasează
univoc în sistemul infracţional fapta de luare de mită
săvârşită de un subiect activ circumstanţiat.
Curtea mai constată că Legea nr. 78/2000 a
fost adoptată potrivit procedurii prevăzute de art. 74 alin. (1) din
Constituţie existente în anul 2000 referitoare la adoptarea legilor
organice şi nicidecum ordinare, aşa cum susţine autorul
excepţiei.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente
noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe,
considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează
valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d)
şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie
ridicată de Ionel Daniş în Dosarul nr. 228/42/2009 al Curţii de
Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori
şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 2 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru