DECIZIE Nr. 180 din 29 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 si
art. 133 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 504 din 14 iunie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 132 si art. 133 din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Attila Borsi in Dosarul nr. 8.311/2003 al Tribunalului Bihor -
Sectia penala.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, prin avocat Tudor Vasile,
lipsa fiind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Cauza este in stare de judecata.
Avocatul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand ca
textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16
alin. (1), ale art. 21 alin. (3) si ale art. 24, deoarece in faza de urmarire
penala partile nu pot participa la efectuarea comisiei rogatorii.
Cat priveste faptul ca dispozitiile art. 172 din Codul de procedura penala
prevad dreptul aparatorului invinuitului sau inculpatului de a asista la
efectuarea oricarui act de urmarire penala, de a formula cereri si de a depune
memorii, reprezentantul autorului exceptiei apreciaza ca aceasta nu are
relevanta, intrucat nu exista obligatia organelor de urmarire penala de a
informa aparatorul invinuitului sau inculpatului in legatura cu efectuarea
comisiei rogatorii, ceea ce lipseste de eficienta dispozitia legala mai sus
mentionata. De asemenea, considera ca dispozitiile art. 132 si art. 133 din
Codul de procedura penala sunt in contradictie si cu dispozitiile art. 17 alin.
(2) din Legea nr. 704/2001 privind asistenta judiciara internationala in
materie penala, precum si cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In acest sens, arata ca, intrucat
dispozitiile legale care fac obiectul controlului de constitutionalitate nu se
aplica in mod diferentiat, nu poate fi primita critica privind incalcarea art.
16, art. 21 si art. 24 din Constitutie. Mai mult, considera ca nu este vorba
despre o problema de neconstitutionalitate, ci despre o problema de
interpretare a legii, in sensul ca dispozitiile criticate trebuie coroborate cu
celelalte norme care reglementeaza desfasurarea procesului penal.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
8.311/2003, Tribunalul Bihor - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 si 133 din Codul
de procedura penala.
Exceptia a fost ridicata de Attila Borsi intr-o cauza penala, cu ocazia
solutionarii apelului formulat impotriva Sentintei penale nr. 1.118 din 10
iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.735/2001 al Judecatoriei Oradea.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca, potrivit dispozitiilor legale criticate, in faza de urmarire penala partile
nu pot participa la efectuarea comisiei rogatorii nici personal si nici prin
aparator, acest lucru fiind posibil doar in faza de judecata, conform art. 134
din Codul de procedura penala, ceea ce contravine prevederilor constitutionale
ale art. 16 alin. (1) si ale art. 21 alin. (3). Totodata, apreciaza ca sunt
incalcate si prevederile art. 24 alin. (2) din Constitutie, care consacra
dreptul la aparare, intrucat, in faza de urmarire penala, partile, personal sau
prin aparator, nu pot participa la administrarea unor probe. Din aceasta
perspectiva, autorul exceptiei sustine ca textele legale criticate sunt in
contradictie si cu dispozitiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 704/2001, care
stabilesc dreptul atat al autoritatilor, cat si al persoanelor in cauza de a
asista la indeplinirea cererii si de a colabora la executarea comisiei
rogatorii, dispozitii raportate la art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie si
art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale. In final, apreciaza ca textele legale criticate sunt in
contradictie si cu prevederile art. 53 alin. (1) din Constitutie, potrivit
carora exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai
prin lege si numai daca se impune, in cazuri strict delimitate.
Tribunalul Bihor - Sectia penala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca instituirea,
prin dispozitiile legale criticate, a comisiei rogatorii ca procedura utilizata
pentru administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de catre
un alt organ decat cel care instrumenteaza cauza penala nu contravine
principiului egalitatii in drepturi, consacrat prin art. 16 alin. (1) din
Constitutie.
Astfel, instituirea unor reguli speciale legate de administrarea probelor
nu poate fi considerata o incalcare a acestui principiu, atata timp cat ea
asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor. Instanta apreciaza
ca nu sunt incalcate nici prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3),
referitoare la dreptul la un proces echitabil, si nici cele ale art. 24 alin.
(2), aratand, totodata, ca dreptul la un proces echitabil in materie penala,
potrivit art. 21 alin. (3) din Constitutie si art. 6 din Conventia europeana
pentru apararea drepturilor omului, "reprezinta dreptul de a subordona
unui judecator pentru luarea deciziei toate <<acuzatiile>> aduse
inculpatului". De asemenea, arata ca, in analizarea caracterului echitabil
sau nu al procedurii comisiei rogatorii, trebuie avut in vedere faptul ca
dispozitiile care reglementeaza aceasta procedura in cursul urmaririi penale nu
incalca cu nimic dreptul la aparare al invinuitului/inculpatului, atata timp
cat dispozitiile art. 172 alin. 1 din Codul de procedura penala reglementeaza,
in mod expres, dreptul aparatorului invinuitului/inculpatului de a asista la
efectuarea oricarui act de urmarire penala, de a formula orice cereri (deci
inclusiv cererea de a participa la efectuarea actului de procedura prin comisie
rogatorie si de acordare a asistentei judiciare in acest sens), avand totodata
posibilitatea de a formula intrebari si concluzii in favoarea inculpatului sau
de a depune memorii.
Instanta arata ca dispozitiile art. 132 si art. 133 din Codul de procedura
penala, desi nu prevad expres, nici nu interzic prezenta aparatorului
invinuitului/inculpatului la efectuarea actelor procedurale. Pentru aceste
considerente, apreciaza ca nu poate fi retinuta nici infrangerea art. 53 alin. (1)
din Constitutie, intrucat nu exista nici un text de lege care sa restranga
exercitarea dreptului de aparare la efectuarea comisiei rogatorii, in faza de
urmarire penala.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, arata ca dispozitiile criticate trebuie interpretate si aplicate
in coroborare cu celelalte dispozitii referitoare la desfasurarea procesului
penal. Asa fiind, in cazul dispunerii comisiei rogatorii in faza de urmarire
penala, isi gasesc deplina aplicabilitate prevederile art. 172 alin. 1 si cele
ale art. 173 alin. 1 din Codul de procedura penala. Din aceasta perspectiva,
dispozitiile art. 132 si art. 133 din acelasi cod nu incalca dreptul la
aparare, legea prevazand expres dreptul aparatorului invinuitului si al
partilor din proces de a asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala,
de a formula cereri si de a adresa memorii organului de urmarire penala.
Intrucat nu opereaza nici o restrangere a dreptului la aparare, nu se poate
sustine incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 53 referitoare la
restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati. In opinia Guvernului,
dispozitiile criticate nu contravin nici art. 21 din Constitutie, privind
dreptul la un proces echitabil, intrucat administrarea probelor in cursul
judecatii este guvernata de principiul nemijlocirii, al publicitatii sedintei
de judecata si al contradictorialitatii.
De asemenea, apreciaza ca nu se aduce atingere nici principiului egalitatii
cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, astfel cum este consacrat
prin art. 16 din Constitutie, deoarece aplicarea art. 132 si art. 133 din Codul
de procedura penala nu se face in mod diferentiat, pe baza unor criterii
discriminatorii cum ar fi cele privind rasa, nationalitatea, sexul ori religia
partilor.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale. In acest sens, arata ca nu poate fi retinuta critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 si art. 133 din Codul de
procedura penala fata de art. 16 din Constitutie, intrucat instituirea unor
reguli procedurale privind comisia rogatorie nu este contrara principiului
egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, atat timp cat
acestea asigura egalitatea partilor in utilizarea lor. De asemenea, arata ca
dispozitiile legale criticate nu contravin sub nici un aspect dreptului
partilor interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor lor legitime si nici dreptului acestora la un
proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, intrucat
procedura comisiei rogatorii este utilizata pentru administrarea unor probe sau
efectuarea unor acte procedurale de catre un alt organ judiciar decat cel care
instrumenteaza cauza penala, in vederea asigurarii operativitatii procesului
penal si a indeplinirii exigentelor unui proces echitabil. In jurisprudenta sa,
Curtea Constitutionala a statuat ca este de competenta exclusiva a legiuitorului
instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor
judecatoresti, solutie ce rezulta de altfel din prevederile art. 126 alin. (2)
din Constitutie.
In sfarsit, Avocatul Poporului apreciaza ca nu poate fi retinuta nici critica
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 si 133 din Codul de procedura
penala fata de art. 24 alin. (2) din Constitutie, intrucat, potrivit
reglementarilor referitoare la comisia rogatorie, oricare dintre parti poate
cere sa fie citata la efectuarea comisiei rogatorii, iar in cazul in care
inculpatul este arestat, instanta care urmeaza a efectua comisia rogatorie
dispune desemnarea unui aparator din oficiu, in scopul respectarii garantiilor
procesuale ale dreptului la aparare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor,
sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din
Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a
fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
132 si art. 133 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
- Art. 132: "Cand un organ de urmarire penala sau instanta de judecata
nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la fata locului,
sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau sa efectueze orice alt act
procedural, se poate adresa unui alt organ de urmarire penala ori unei alte
instante, care are posibilitatea sa le efectueze.
Punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive,
incuviintarea de probatorii, precum si dispunerea celorlalte acte procesuale
sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.
Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale
in grad.";
- Art. 133: "Rezolutia sau incheierea prin care s-a dispus comisia
rogatorie trebuie sa contina toate lamuririle referitoare la indeplinirea
actului care face obiectul acesteia, iar in cazul cand urmeaza sa fie ascultata
o persoana, se vor arata si intrebarile ce trebuie sa i se puna.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care efectueaza comisia
rogatorie poate pune si alte intrebari, daca necesitatea acestora rezulta in
cursul ascultarii."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate contravin
prevederilor constitutionale ale art. 11 alin. (1) si (2), art. 16 alin. (1),
art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si ale art. 53 alin. (1), care au
urmatorul continut:
- Art. 11 alin. (1) si (2): "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca
intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este
parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern."
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
- Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil."
- Art. 24 alin. (2): "In tot cursul procesului, partile au dreptul sa
fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
- Art. 53 alin. (1): "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati
poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru:
apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav."
De asemenea, in sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege,
autorul exceptiei invoca si incalcarea dispozitiilor art. 6 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit
carora:
"1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei.
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana
ce vinovatia sa va fi legal stabilita.
3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o
intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse
impotriva sa;
b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii
sale;
c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si,
daca nu dispune de mijloace necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi
asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele
justitiei o cer;
d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina
citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii
acuzarii;
e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu
vorbeste limba folosita la audiere;".
Examinand exceptia, Curtea constata ca obiectul criticii de
neconstitutionalitate are in vedere pretinsa interdictie pentru parti de a
participa la efectuarea comisiei rogatorii, in faza de urmarire penala, care nu
rezulta insa nici explicit, nici implicit din prevederile art. 132 si art. 133
din Codul de procedura penala deduse controlului.
In realitate, o asemenea concluzie ar fi putut fi desprinsa numai din
reglementarea cuprinsa in art. 134 al aceluiasi cod, text care, desi invocat in
argumentarea exceptiei, nu constituie obiect al acesteia.
Asa fiind, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra
constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului", exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d),
precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 132 si art. 133 din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Attila Borsi in Dosarul nr. 8.311/2003 al Tribunalului Bihor -
Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 29 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Ingrid Alina Tudora