DECIZIE   Nr. 179 din 20 iunie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 543 din 25 iulie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Doina Suliman         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cuvantul Libertatii" - S.A. din Craiova in dosarele nr. 69/A/2001 si nr. 1.068/A/2000 ale Curtii de Apel Craiova - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal raspunde Casa de asigurari de sanatate Dolj, prin consilier juridic Silviu-Gabriel Gaiducovici. Lipsesc autorul exceptiei si celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 74C/2002 si nr. 110C/2002 au un continut identic, pune in discutie din oficiu problema conexarii cauzelor.
    Reprezentantul Casei de asigurari de sanatate Dolj nu se opune conexarii dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere art. 164 din Codul de procedura civila, nu se opune conexarii dosarelor.
    Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 110C/2002 la Dosarul nr. 74C/2002, care este primul inregistrat.
    Reprezentantul Casei de asigurari de sanatate Dolj considera ca in contextul in care statul are rolul de a proteja interesele nationale pe plan financiar, in ipoteza in care debitorul obligatiei fiscale nu a executat-o la scadenta, instituirea unui instrument de executare silita care sa permita calculul majorarilor de intarziere in mod nelimitat, pana la data achitarii sumei datorate inclusiv, nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 53 alin. (2) si ale art. 134. In aceste conditii solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
    Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca una dintre expresiile cele mai evidente ale apararii interesului national pe plan financiar este asigurarea certitudinii in constituirea ritmica a resurselor financiare ale statului si combaterii evaziunii fiscale, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 12 decembrie 2001 si 16 ianuarie 2002, pronuntate in dosarele nr. 69/A/2001 si nr. 1.068/A/2001, Curtea de Apel Craiova - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cuvantul Libertatii" - S.A. din Craiova in litigii ce au ca obiect anularea unor acte administrative.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 53 alin. (2) si ale art. 134 din Constitutie, deoarece prin abilitarea Guvernului de a stabili cuantumul majorarilor de intarziere se ajunge la situatia ca acestea sa depaseasca cuantumul debitului principal si la instituirea unui blocaj financiar perpetuu, cu consecinta falimentarii agentilor economici.
    Instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece din dispozitiile legale criticate rezulta ca "majorarile de intarziere sunt nelimitate si ca pot depasi cu mult suma datorata", iar "aceasta nelimitare este inechitabila si franeaza participarea agentilor economici la concurenta legala din cadrul economiei de piata".
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "sanctionarea intarzierii la plata obligatiilor bugetare nu incalca prevederile Legii fundamentale cu privire la asezarea justa a sarcinilor fiscale in cadrul sistemului legal de impuneri, intrucat majorarile de intarziere nu sunt parte componenta a sistemului legal de impuneri". De asemenea, se arata ca, desi "prin intarzierea la achitarea obligatiilor bugetare, majorarile de intarziere pot depasi suma datorata", aceasta "nu este de natura a atrage neconstitutionalitatea prevederilor legale invocate. De altfel, debitorii obligatiilor bugetare au dreptul de a solicita si de a obtine, in conditiile legii, facilitati cu privire la amanarea si esalonarea platii, precum si scutiri si reduceri ale sumelor datorate, inclusiv pentru majorarile de intarziere".
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, deoarece "asezarea justa a sarcinilor fiscale despre care face vorbire art. 53 din Constitutia Romaniei se refera la criteriile de stabilire a cuantumului taxelor si impozitelor, si nicidecum la consecintele neplatii acestora". De asemenea, se arata ca dispozitiile legale criticate, potrivit carora majorarile de intarziere se calculeaza "pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare si pana la data realizarii sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale in vigoare", iar cota acestora "se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelata cu taxa oficiala a scontului, stabilita de Banca Nationala a Romaniei", implica in fapt tocmai o limitare a cuantumului acestor majorari.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, rapoartele intocmite in cauze de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996), aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996), cu modificarile ulterioare.
    Aceste dispozitii legale au urmatorul cuprins: "Pentru achitarea cu intarziere a obligatiilor bugetare, debitorii datoreaza majorari de intarziere, calculate pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare si pana la data realizarii sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale in vigoare.
    Cota majorarilor de intarziere se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelata cu taxa oficiala a scontului, stabilita de Banca Nationala a Romaniei.
    In cazul constatarii unor diferente de obligatii bugetare, stabilite de organele competente, majorarile de intarziere se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare, la care s-a stabilit diferenta, pana la data realizarii acesteia inclusiv, prevederile alin. 1 aplicandu-se in mod corespunzator.
    In cazul obligatiilor bugetare stinse prin compensare, majorarile de intarziere pentru neplata acestor obligatii se calculeaza pana la data la care compensarea a devenit posibila, potrivit legii."
    Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind infrante de aceste dispozitii legale sunt cele ale art. 53 alin. (2) si art. 134, cu urmatorul continut:
    - Art. 53 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.";
    - Art. 134: "(1) Economia Romaniei este economie de piata.
    (2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
    b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
    c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;
    d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
    e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
    f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul de lege criticat nu incalca prevederile art. 53 alin. (2) din Constitutie, deoarece instituirea unor majorari de intarziere pentru achitarea cu intarziere a obligatiilor bugetare nu intra in sfera sistemului legal de impuneri, ci in cea a raspunderii juridice pentru neindeplinirea indatoririlor prevazute de lege. De asemenea, dispozitiile legale criticate nu contravin nici prevederilor constitutionale ale art. 134, intrucat stabilirea de sanctiuni administrative, sub forma majorarilor, pentru achitarea cu intarziere a obligatiilor bugetare nu este incompatibila cu economia de piata si cu libertatea comertului. In acest sens Curtea observa ca majorarile de intarziere nu pot fi stabilite in mod nelimitat, asa cum se sustine in motivarea exceptiei, ci prin corelare cu unul dintre mecanismele economiei de piata, si anume cu taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cuvantul Libertatii" - S.A. din Craiova in dosarele nr. 69/A/2001 si nr. 1.068/A/2000 ale Curtii de Apel Craiova - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 iunie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman