DECIZIE Nr. 17 din 20 ianuarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278
si ale art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, precum si ale
art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea
Codului de procedura penala si a altor legi speciale
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 176 din 1 martie 2005
Ion Predescu - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 275 - 278 si ale art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala, precum si ale art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003,
exceptie invocata de Dumitru Octavian Radulescu in Dosarul nr. 1.207/2004 al
Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Magistratul-asistent informeaza Curtea ca autorul exceptiei a depus la
dosar o cerere prin care solicita amanarea judecarii cauzei pentru lipsa de
aparare.
Avand cuvantul asupra acestei chestiuni prealabile, reprezentantul
Ministerului Public nu se opune cererii de amanare.
Deliberand, Curtea respinge cererea de amanare.
Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat
apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor
constitutionale invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 iulie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.207/2004,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 -
278 si ale art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, precum si
ale art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura penala si a altor legi speciale. Exceptia a
fost invocata de Dumitru Octavian Radulescu intr-o cauza avand ca obiect
solutionarea recursurilor declarate, atat de Parchetul de pe langa Curtea de
Apel Bucuresti, cat si de autorul exceptiei, impotriva Sentintei penale nr. 6
din 22 ianuarie 2004 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala. Prin
aceasta hotarare judecatoreasca s-a admis plangerea formulata de petentul
Dumitru Coca, s-a desfiintat Rezolutia nr. 1.313/P/2000 din 5 aprilie 2001 a
Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si s-a trimis cauza
procurorului in vederea inceperii urmaririi penale si a cercetarii numitului
Dumitru Octavian Radulescu pentru infractiunile prevazute la art. 246 (abuz in
serviciu contra intereselor persoanelor) si la art. 289 (falsul intelectual)
din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustin urmatoarele:
- dispozitiile art. 275 - 278 din Codul de procedura penala, in masura in
care sunt interpretate in sensul ca plangerile fondate pe acest text pot fi
formulate oricand, contravin prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora
orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale intr-un termen rezonabil;
- dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala
incalca prevederile constitutionale ale art. 124 alin. (2), deoarece
"orice persoana poate depune plangere la organul de urmarire penala contra
altei persoane si, daca nu se dispune trimiterea acesteia in judecata, partea
nemultumita se poate adresa instantei, indiferent de natura infractiunii, cu
toate ca art. 279 din Codul de procedura penala statueaza ca partea vatamata se
poate adresa direct instantei de judecata numai pentru infractiunile minore,
expres prevazute de lege";
- prevederile art. IX pct. 3 din Legea nr. 281/2003, "pentru ipoteza
desfiintarii sau a casarii hotararii atacate", sunt retroactive, intrucat
se aplica unei cai de atac deja exercitate si aflate in curs de judecata, ceea
ce incalca dispozitiile constitutionale ale art. 15 alin. (2);
- prevederile art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003 sunt neconstitutionale,
deoarece prevad ca "termenul de un an se socoteste de la intrarea in
vigoare a legii, adica de la 1 ianuarie 2004, si deci se aplica retroactiv,
contrar art. 15 alin. (2) din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale".
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala si-a exprimat opinia in
sensul ca dispozitiile cuprinse in textele legale criticate nu contravin
prevederilor sau principiilor constitutionale si nici dispozitiilor art. 6 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
exceptia de neconstitutionalitate fiind nefondata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil este garantata in tot
cursul urmaririi penale, in acest sens fiind dispozitiile art. 278 alin. 3, ale
art. 140^1, art. 140^2 si ale art. 168 din Codul de procedura penala, tot
astfel dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) au drept scop asigurarea
accesului la justitie, fiind conforme cu dispozitiile art. 21 din Constitutie,
de asemenea prevederile art. IX pct. 3 din Legea nr. 281/2003 nu
retroactiveaza, ci sunt reflectarea principiului activitatii legii procesual
penale.
Avocatul Poporului considera, de asemenea, ca exceptia este neintemeiata,
intrucat "textele legale criticate, prin care este stabilita calea de atac
impotriva masurilor si actelor efectuate de procuror in cursul urmaririi
penale, nu aduc atingere solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil si
indeplinirii conditiilor unui proces echitabil", totodata "stabilirea
de catre legiuitor, in temeiul prerogativelor conferite de dispozitiile art.
126 alin. (2) din Constitutie, a cailor de atac ce pot fi exercitate impotriva
incheierii prin care instanta de judecata a admis plangerea si a desfiintat
rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere in judecata, nu aduce
atingere art. 124 alin. (2) din Constitutie", iar prevederile art. IX pct.
3 si 5 din Legea nr. 281/2003 sunt in concordanta atat cu principiul
constitutional al neretroactivitatii legii, cat si cu dispozitiile art. 6 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
privind solutionarea cauzelor in mod echitabil si intr-un termen rezonabil.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29
din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile din
Codul de procedura penala cuprinse in partea speciala, titlul I "Urmarirea
penala", capitolul VII "Plangerea impotriva masurilor si actelor de
urmarire penala" {prevederi referitoare la dreptul de a face plangere
(art. 275), la obligatia de inaintare a plangerii (art. 276), la termenul de
rezolvare (art. 277), la plangerea contra actelor procurorului (art. 278) si la
admiterea de instanta a plangerii impotriva rezolutiei procurorului de
netrimitere in judecata, cu retinerea cauzei spre judecare [art. 278^1 alin. 8
lit. c)]}, precum si dispozitiile art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003,
care au urmatorul continut:
"3. Cauzele aflate in curs de judecata, la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, vor continua sa fie judecate de instantele competente, potrivit
dispozitiilor aplicabile anterior acestei date. In caz de admitere a apelului
sau a recursului, daca se dispune desfiintarea sau, dupa caz, casarea hotararii
si rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanta competenta, potrivit
prezentei legi.";
"5. In cazul rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, al
ordonantelor ori, dupa caz, al rezolutiilor de clasare, de scoatere de sub
urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror pana la
intrarea in vigoare a prezentei legi, termenul de introducere a plangerii
prevazute in art. 278^1 din Codul de procedura penala este de un an si curge de
la intrarea in vigoare a prezentei legi, daca nu s-a implinit termenul de
prescriptie a raspunderii penale."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii
de lege contravin principiului neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15
alin. (2) din Constitutie, principiului privind unicitatea, impartialitatea si
egalitatea justitiei, reglementat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentala,
precum si dispozitiilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora orice persoana are
dreptul la judecarea cauzei sale intr-un termen rezonabil.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
1. In ceea ce priveste termenul de formulare a plangerii reglementate de
prevederile art. 275 - 278 din Codul de procedura penala, se constata ca,
astfel cum s-a aratat si in punctul de vedere al Guvernului, solutionarea
cauzelor intr-un termen rezonabil, in conformitate cu dispozitiile art. 21
alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, este garantata in cursul
urmaririi penale prin mai multe dispozitii legale. Astfel, in art. 278 alin.
(3) din Codul de procedura penala, modificat si completat prin Legea nr.
480/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.088 din
23 noiembrie 2004, se stabileste un termen legal de 20 de zile pentru
formularea plangerii impotriva actelor procurorului de neincepere a urmaririi
penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a
urmaririi penale. Totodata, in Codul de procedura penala au fost introduse
prevederi legale care au ca obiect de reglementare plangerile impotriva
masurilor preventive dispuse de procuror sau de organul de cercetare penala. In
acest sens, impotriva ordonantei organului de cercetare penala sau a
procurorului privind masura retinerii se poate face plangere, inainte de
expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii (art. 140^1 alin. 1), iar
impotriva ordonantei procurorului, prin care se dispune luarea masurii
obligarii de a nu parasi localitatea ori a masurii de a nu parasi tara,
termenul de formulare a plangerii este de 3 zile de la luarea masurii (art.
140^2 alin. 1). In aceeasi categorie se inscriu si dispozitiile art. 168 din
Codul de procedura penala, referitoare la plangerea impotriva masurilor
asiguratorii dispuse de procuror, instituindu-se posibilitatea inaintarii
plangerii procurorului sau instantei de judecata, in orice faza a procesului
penal. Plangerea se poate face - in fata organelor judiciare penale - numai
pana la solutionarea definitiva a procesului penal (alin. 3 al art. 168).
Impotriva celorlalte acte si masuri de urmarire penala se poate face
plangere, in conditiile art. 275 - 278 din Codul de procedura penala, pana la
terminarea fazei de urmarire penala, termen care este, de asemenea, rezonabil.
2. Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala fata de prevederile art. 124
alin. (2) din Constitutie, se constata ca aceasta nu poate fi retinuta. Astfel,
reglementarea de catre legiuitor, in temeiul art. 126 alin. (2) din
Constitutie, a masurilor pe care instanta le ia atunci cand pronunta solutia de
admitere a plangerii nu aduce atingere principiului constitutional care
consacra unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei. De asemenea, nu
poate fi retinuta nici sustinerea autorului exceptiei potrivit careia
"orice persoana poate depune plangere la organul de urmarire penala contra
altei persoane", intrucat, in conformitate cu dispozitiile art. 278^1
alin. 1 din Codul de procedura penala, plangerea in fata instantei
judecatoresti impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de
netrimitere in judecata se poate face de "persoana vatamata, precum si de orice
alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate".
3. In ceea ce priveste dispozitiile art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr.
281/2003, critica de neconstitutionalitate, de asemenea, nu poate fi retinuta,
deoarece chiar din continutul textelor de lege criticate rezulta ca se respecta
principiul constitutional al neretroactivitatii legii, inscris in art. 15 alin.
(2) din Constitutie. Astfel, instantele competente sa judece cauzele aflate pe
rol la 1 ianuarie 2004, data intrarii in vigoare a Legii nr. 281/2003, sunt
determinate de legea aplicabila anterior acestei date, deoarece schimbarea
instantelor competente prin aceasta lege ar presupune tocmai incalcarea
principiului neretroactivitatii legii. De asemenea, in ceea ce priveste
prevederile art. IX pct. 5 se constata ca acestea nu cuprind dispozitii
referitoare la o eventuala aplicare pentru perioada anterioara intrarii lor in
vigoare, urmand a-si gasi aplicarea exclusiv de la data intrarii in vigoare a
Legii nr. 281/2003, in concordanta cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea
fundamentala.
Curtea retine ca nu sunt incalcate nici prevederile art. 6 pct. 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
intrucat dispozitiile legale criticate nu aduc atingere dreptului partilor la
un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278
si ale art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, precum si ale
art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003, exceptie invocata de Dumitru
Octavian Radulescu in Dosarul nr. 1.207/2004 al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 ianuarie 2005.
PRESEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat asistent,
Florentina Geangu