DECIZIE Nr.
1662 din 15 decembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 112 din 19 februarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Prime Proprietăţi" - S.R.L.'în Dosarul nr.
14.371/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 9 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 14.371/300/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a
V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Prime Proprietăţi" - S.R.L.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor
art. 21 din Constituţie, deoarece instituie posibilitatea formulării
unei contestaţii împotriva executării silite, ceea ce este de natură
să cauzeze prelungirea acestei faze procesuale dincolo de „limitele
termenului rezonabil prescris de Legea fundamentală".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civila
considera excepţia neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul dosarului îl constituie art. 399 alin. 1 din
Codul de procedură civilă, cu următoarea redactare: „Impotriva
executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare
se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau
vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat
procedura prevăzută de art. 2811, se poate face
contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu
privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum
şi în cazul în care organul de executare refuză să
îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de
lege."
Dispoziţiile constituţionale considerate a fi
încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia, Curtea reţine
următoarele:
Asupra criticii având ca obiect dispoziţiile art.
399 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunţat în mai
multe rânduri, de exemplu, prin Decizia nr. 883 din 16 octombrie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 19
noiembrie 2007, sau prin Decizia nr. 969 din 25 septembrie 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 16 octombrie 2008,
respingând excepţia de neconstituţionalitate ca fiind
neîntemeiată.
Curtea a reţinut, în esenţă, că
procedura contestaţiei la executare este destinată să
înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi
silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi
valorificat. In cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa
nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care
sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care
emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa
cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având
posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond
necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul
autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.
Totodată, Curtea a mai reţinut că,
potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei
instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul
exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut desigur ca în procesul de
legiferare să se circumscrie cadrului constituţional.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii
Constituţionale, soluţia şi considerentele acestor decizii
îşi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Prime
Proprietăţi" - S.R.L. în Dosarul nr. 14.371/300/2008 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 15 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu