DECIZIA   Nr. 90 din 11 septembrie 1996*)

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 199 din 19 august 1997

    *) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 83 din 30 aprilie 1997.

    Ioan Deleanu  - presedinte
    Costica Bulai - judecator
    Lucian Stangu - judecator
    Raul Petrescu - procuror
    Maria Bratu   - magistrat-asistent

    Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 105 alin. 3 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36 din 12 mai 1995, invocata de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae in Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecatoriei Sibiu.
    Presedintele completului de judecata declara sedinta deschisa.
    La apelul nominal este prezenta Camera Notarilor Publici Alba Iulia, prin domnul Sinc Alexandru-Basarab, secretarul general al Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.
    Lipsa celelalte parti, legal citate.
    Presedintele completului da cuvantul in fond partilor.
    Reprezentantul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania solicita respingerea exceptiei invocate, apreciind-o ca neintemeiata, intrucat prevederile art. 105 alin. 3 din lege au un caracter tranzitoriu, avand menirea sa asigure continuitatea functionarii unor servicii de interes public. Aceste prevederi sunt in deplina concordanta cu cele constitutionale, intrucat orice cetatean are dreptul sa-si aleaga profesia si locul de munca, dar nu toti au vocatie pentru aceeasi profesie.
    Luand cuvantul, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei invocate, apreciind-o ca neintemeiata, aratand ca prevederile art. 105 alin. 3 din lege sunt cuprinse in capitolul VII "Dispozitii tranzitorii si finale", ceea ce inseamna ca legiuitorul a inteles sa asigure continuitatea unor institutii, precum si protectia unor categorii de persoane, carora li se schimba statutul juridic si natura locului de munca.
    Presedintele completului de judecata declara dezbaterile inchise.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 septembrie 1995, Curtea Constitutionala a fost sesizata de catre Judecatoria Sibiu cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 105 alin. 3 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.
    Exceptia a fost invocata de reclamantii Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Vulcu Davel Elena, Sass Luminita, Craciun Maria si Schalschi Dan Nicolae in cauza civila ce face obiectul Dosarului nr. 6.361/1995 al Judecatoriei Sibiu.
    In motivarea exceptiei se sustine ca prevederile art. 105 alin. 3 creeaza o discriminare intre persoanele care ocupau functii de notar de stat la data intrarii in vigoare a legii si persoanele care, indeplinind conditiile generale prevazute de art. 16 din lege (au cetatenie romana, domiciliul in Romania, capacitatea de exercitiu a drepturilor civile, au licenta sau doctoratul in drept, nu au antecedente penale, se bucura de o buna reputatie, cunosc limba romana, sunt apte din punct de vedere medical si au vechimea minima in functii de specialitate juridica), doresc sa devina notari publici. Se considera astfel ca prin aceasta discriminare s-ar incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora cetatenii sunt egali in fata legilor si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, precum si ale art. 38 alin. (1) din legea fundamentala, care prevede ca dreptul la munca nu poate fi ingradit, iar alegerea profesiei si a locului de munca sunt libere.
    Exprimandu-si opinia, Judecatoria Sibiu considera ca exceptia invocata este intemeiata, intrucat stipularea unui termen diferit pentru numirea notarilor publici, dupa cum persoanele care urmeaza a exercita aceasta profesie au fost notari de stat sau au exercitat alta functie, creeaza o situatie discriminatorie fata de persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 36/1995 si doresc sa devina notari publici.
    Desi in incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, Judecatoria Sibiu se refera exclusiv la art. 105 alin. 3 din Legea nr. 36/1995, din examinarea prevederilor acestei legi rezulta ca si alte texte ar fi susceptibile de analiza sub aspectul constitutionalitatii, pentru ratiuni similare celor avute in vedere in motivarea exceptiei. Este cazul art. 15 alin. 1, al art. 28 alin. 2 lit. b), al art. 105 alin. 1 si 2 si al art. 109, a caror constitutionalitate ar urma sa fie analizata in raport cu art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) si art. 49 din Constitutie.
    De altfel, din examinarea Dosarului nr. 6.361/1995 al Judecatoriei Sibiu se constata ca, in cererea depusa la instanta, reclamantii au invocat exceptia de neconstitutionalitate si cu privire la aceste texte din legea atacata, iar nu numai textul retinut de instanta in incheierea transmisa Curtii Constitutionale. Prin aceasta exceptie reclamantii contesta, in esenta, competenta Ministerului Justitiei de a limita numarul notarilor publici si de a organiza concurs pentru ocuparea posturilor respective, atributii care nu ar fi compatibile cu economia de piata.
    Asa fiind, Curtea Constitutionala urmeaza sa examineze, sub aspectul constitutionalitatii, si celelalte texte, susceptibile de discutie, din Legea nr. 36/1995, iar nu numai prevederea indicata expres in incheierea de sesizare.
    In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului.
    Camera Deputatilor, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, intrucat, pe de o parte, potrivit art. 49 din Constitutie, restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati se poate face numai prin lege, fara a se aduce atingere existentei drepturilor si libertatilor respective, iar pe de alta parte, daca orice cetatean are dreptul sa-si aleaga profesia sau locul de munca, aceasta reprezinta o vocatie, exercitarea unei profesii fiind in functie de indeplinirea anumitor conditii.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia este neintemeiata, deoarece anumite incompatibilitati sau masuri tranzitorii se impun datorita specificului profesiei, ele fiind determinate si de necesitatea protectiei unor persoane al caror statut juridic urmeaza sa sufere anumite masuri, stabilite de lege, nu de optiunea lor. In aceasta situatie este vorba de o masura ce nu poate fi considerata discriminatorie, intrucat are scopul de a asigura locuri de munca pentru notarii publici, carora, prin lege, li se schimba statutul functiei. Totodata, prin masura in discutie s-a urmarit sa se asigure continuitatea unor servicii de interes public.
    Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
avand in vedere incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Camerei Deputatilor si al Guvernului si observand dispozitiile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 si art. 109 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, este competenta sa solutioneze exceptia.
    In esenta, exceptia de neconstitutionalitate se intemeiaza pe o presupusa discriminare intre situatia fostilor notari de stat - care au putut deveni, la cerere, notari publici - si cea a altor categorii de juristi care, potrivit legii, pot fi numiti ca notari publici, in conditiile legii, numai dupa crearea camerelor notarilor publici si a Uniunii Nationale a Notarilor Publici, ca organizatii profesionale ale notarilor publici.
    Din examinarea textelor constitutionale invocate de reclamanti si a prevederilor Legii nr. 36 din 12 mai 1995 rezulta ca nu ne aflam in prezenta unor abateri de la dispozitiile constitutionale care consacra egalitatea cetatenilor, dreptul la munca si dreptul la libera alegere a profesiei. Preferinta pe care legea o acorda fostilor notari de stat in numirea ca notari publici reprezinta expresia unei masuri de protectie sociala corespunzatoare prevederilor art. 38 alin. (2) din Constitutie, care consacra dreptul salariatilor la protectia sociala a muncii. Este o prioritate care decurge din faptul ca notarii de stat au ocupat functiile respective in conditiile legii, dovedind, in momentul numirii lor si pe parcursul activitatii, indeplinirea tuturor conditiilor necesare pentru exercitarea acestei functii, care, atat inainte, cat si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 36/1995, are caracterul unui serviciu de interes public. Reforma organizatorica realizata de aceasta lege, prin transformarea notariatelor de stat in birouri ale notarilor publici, corespunde necesitatilor legate de perfectionarea unei activitati de interes public si nu reprezinta nicidecum crearea unei institutii absolut noi fara legatura cu forma anterioara de realizare a unei activitati legate de infaptuirea justitiei. Prin masurile adoptate de lege s-a urmarit continuarea, in cadrul noilor structuri, a unor activitati avand acelasi obiect si aceeasi importanta sociala, precum si un personal specializat, investit cu exercitarea unor functii ale autoritatii publice, care se bucura de stabilitate si, potrivit art. 31 din lege, de o protectie speciala, corespunzatoare necesitatilor legate de indeplinirea obligatiilor ce le revin.
    Reorganizarea activitatii notariale reprezinta o masura dispusa prin lege, independenta de vointa notarilor si a celorlalti salariati din fostele notariate de stat, menita sa asigure acestora stabilitate in munca, urmand a fi preferati, la numirea in noile structuri notariale, unor persoane care indeplineau alte functii juridice si care pot, la randul lor, sa ocupe functii in noile structuri, in conditiile legii.
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate critica, de asemenea, reglementarea, prin Legea nr. 36/1995, a unor atributii ale Ministerului Justitiei in domeniul organizarii activitatii notarilor publici.
    In legatura cu aceasta parte a exceptiei de neconstitutionalitate este de observat ca notarul public are, potrivit legii, un statut corespunzator unei functii autonome prin care se realizeaza un serviciu public, astfel ca este necesar ca elementele esentiale ale organizarii acestui serviciu public sa fie stabilite, potrivit nevoilor cetatenilor si ale functionarii puterii judecatoresti, de catre organul central de specialitate al administratiei publice - Ministerul Justitiei, acesta urmand a verifica aptitudinile profesionale si morale ale notarilor publici, la numirea acestora. Activitatea notarilor publici este o profesie ce corespunde unor interese ale statului si societatii, persoanele care au aceasta profesie urmand a indeplini anumite conditii specifice, inclusiv sub aspectul verificarii aptitudinilor profesionale ale solicitantilor.
    Din punctul de vedere al indeplinirii acestor conditii, situatia juridica a persoanelor care au devenit notari publici in baza Legii nr. 36 din 12 mai 1995, ca urmare a reorganizarii notariatelor de stat, unde acestia ocupau functii de notari, este cu totul alta decat a celor care lucreaza in alte domenii si care, dorind sa devina notari publici, au o simpla vocatie in acest sens.
    In aceste conditii nu exista nici o discriminare intre persoanele apartinand celor doua categorii de juristi si nici o restrangere a dreptului la munca, precum si la alegerea profesiei si a locului de munca prevazute de art. 38 alin. (1) din Constitutie. Fata de considerentele expuse, rezulta ca prevederile din Legea nr. 36 din 12 mai 1995, ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, nu contravin vreunei prevederi a Constitutiei.
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 si art. 109 din Legea nr. 36/1995, invocata de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae in Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecatoriei Sibiu.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata in sedinta publica din 11 septembrie 1996.

             PRESEDINTE
             prof. univ. dr. Ioan Deleanu

                         Magistrat asistent,
                         Maria Bratu