DECIZIE   Nr. 16*) din 28 ianuarie 1997

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18 din 21 ianuarie 1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12 din 3 februarie 1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 292 din 28 octombrie 1997

    *) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 116 din 21 mai 1997, din Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 292, Partea I, din 28 octombrie 1997.

    Nicolae Popa         - presedinte
    Mihai Constantinescu - judecator
    Lucian Stangu        - judecator
    Maria Bratu          - magistrat-asistent

    Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 iunie 1996 a Judecatoriei Targoviste, pronuntata in Dosarul nr. 2.068/1996 al acestei judecatorii, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995. Exceptia a fost invocata de Societatea Comerciala "Upet" - S.A. Targoviste in cadrul contestatiei pe care a formulat-o impotriva amenzii contraventionale aplicate de Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat a judetului Dambovita pentru incalcarea termenelor legale de repatriere a valutei rezultate dintr-o operatiune de export al unor marfuri in Bulgaria.
    Prin exceptia ridicata se sustine ca dispozitiile art. IV pct. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, prin care se instituie obligatia agentilor economici de a asigura repatrierea valutei, in anumite termene, este neconstitutionala, deoarece:
    - incalca prevederile art. 134 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Economia Romaniei este o economie de piata", si ale alin. (2) lit. a) din acelasi articol, potrivit carora statul trebuie sa asigure "libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie";
    - intarzierea platii de catre partenerul bulgar a fost justificata, de catre acesta, prin criza economica a tarii, asimilabila fortei majore; repatrierea valutei nu mai este raportata, ca efect al prevederilor legale atacate, la data incasarii acesteia, ci al scadentei obligatiei de plata, desi, daca partenerul extern nu-si indeplineste obligatia, societatea exportatoare nu are ce repatria; exista o intelegere ulterioara contractului pentru prestarea unui serviciu in schimbul pretului.
    Tinand seama de aceste motive, se considera, prin exceptia invocata, ca si prevederile art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 sunt neconstitutionale, deoarece:
    - prin aceste prevederi se sanctioneaza contraventional incalcarea obligatiei de repatriere prevazute la pct. 3 al aceleiasi ordonante, despre care, asa cum s-a aratat, se sustine ca este neconstitutionala;
    - aplicarea sanctiunii contraventionale societatii comerciale in cauza incalca principiul potrivit caruia contraventia constituie o fapta savarsita cu vinovatie, intrucat, in speta, nu se poate retine in sarcina societatii comerciale existenta unei culpe, cat timp nu-i este imputabil ca partenerul bulgar nu si-a achitat obligatia de plata la termen si nici ca societatea comerciala a incheiat contractul de export cu un astfel de partener.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei invocate, instanta considera ca "textul incriminat nu aduce o limitare a libertatii de comert afirmate de dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutia Romaniei, ci numai stabileste un termen rezonabil in care sa fie valorificat documentul de plata cu clauza "la vedere", ce nu implica vreo legatura cu libertatea de vointa juridica la formarea contractului de comert exterior".
    In temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, iar in temeiul art. 5 din aceeasi lege s-a solicitat si opinia Bancii Nationale a Romaniei asupra exceptiei invocate.
    In punctul de vedere al Guvernului se considera exceptia nefondata, deoarece, pe de o parte, "activitatea de comert exterior a agentilor economici se desfasoara pe baza autonomiei lor juridice", iar pe de alta parte, este necesar ca aceasta activitate "sa se incadreze intr-un sistem economic si sa fie concordanta cu interesul national". In vederea realizarii acestui imperativ "statul actioneaza indeosebi prin politica legislativa", in care sens art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 urmareste "consolidarea regimului valutar in vigoare si intarirea disciplinei financiare privind disponibilitatile in conturile valutare", in concordanta cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, potrivit carora "statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara".
    Camerele Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    In opinia Bancii Nationale a Romaniei, comunicata de Directia juridica a acesteia, se considera ca prevederile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 sunt constitutionale, deoarece stabilirea unui termen maxim de incasare pentru operatiuni de incasare la vedere, in functie de zona geografica, nu este contrara economiei de piata, ci tine de necesitatea asigurarii disciplinei financiare, care este un atribut al statului ori al autoritatii monetare, de natura operatiunilor si de convertibilitatea interna limitata a leului, care presupune repatrierea valutei in vederea constituirii fondurilor pentru plata obligatiilor externe ale economiei. De aceea termenul de plata din dispozitia de incasare valutara trebuie sa coincida cu cel din contract si sa fie anterior celui maxim prevazut de ordonanta mai sus citata, iar exportatorul trebuie sa utilizeze acele mijloace de plata, care sa asigure repatrierea valutei pana la implinirea termenului legal. Societatea exportatoare, prevazand in dispozitia de incasare valutara un termen mai mare decat cel legal, a incalcat cu buna stiinta acest termen, astfel incat vinovatia sa in savarsirea contraventiei este dovedita.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului si opinia Bancii Nationale a Romaniei, precum si dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995, raportate la dispozitiile Constitutiei, retine urmatoarele:
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, constata ca, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este competenta sa o solutioneze, fiind legal sesizata.
    In legatura cu art. IV pct. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, din motivarea exceptiei rezulta ca obiectul acesteia il formeaza numai prevederile pct. 3 alin. 1, nu intreaga aceasta dispozitie, deoarece contraventia retinuta de organul de control in sarcina societatii comerciale care a invocat exceptia este legata de o operatiune de incasare valutara la vedere, ipoteza ce priveste exclusiv reglementarea de la pct. 3 alin. 1 din art. IV al ordonantei sus-mentionate. In consecinta, tinand seama de art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit caruia pot face obiectul unei exceptii doar dispozitiile legale de care depinde solutionarea cauzei, rezulta ca prevederile pct. 3 alin. 2 si urmatoarele din art. IV al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 sunt irelevante si, deci, in ce priveste dispozitiile pct. 3, controlul constitutionalitatii urmeaza sa priveasca exclusiv alin. 1.
    Potrivit art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara. Intr-o interpretare sistematica a dispozitiilor art. 134 rezulta, deci, ca aceasta prevedere nu este contrara, ci, dimpotriva, concordanta cu principiul prevazut la art. 134 alin. (1), potrivit caruia economia Romaniei este o economie de piata, si cu prevederile alin. (2) lit. a) privind libertatea comertului. De aceea activitatea de comert exterior a agentilor economici, ce se desfasoara pe baza autonomiei lor juridice, este necesar - asa cum se arata in punctul de vedere al Guvernului - sa fie in concordanta cu interesul national, prin respectarea dispozitiilor legale adoptate, in temeiul art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, pentru consolidarea regimului valutar si intarirea disciplinei financiare privind disponibilitatile in conturile valutare, cum sunt cele ale art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994. Nici economia de piata si nici libertatea comertului nu justifica incalcarea obligatiei de repatriere a valutei si a termenului legal maxim de repatriere, tinand seama ca de indeplinirea in termen a acestei obligatii legale depinde constituirea fondurilor valutare necesare functionarii sistemului economic insusi. Sustinerea societatii comerciale ce a invocat exceptia, in sensul ca neplata la scadenta a valutei de catre partenerul extern nu-i poate fi imputabila, urmeaza a fi respinsa, deoarece, daca societatea ar fi respectat prevederile pct. 7 din Instructiunile nr. 1/1995, emise in aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 18/1994, valuta nu ar fi fost considerata ca neincasata. Societatea exportatoare, insa, asa cum se arata in opinia Bancii Nationale a Romaniei, a acceptat si a prevazut in dispozitiile de incasare valutara un termen mai mare decat cel legal. Toate aceste aspecte, insa, legate de culpa societatii exportatoare, de posibilitatea modificarii obligatiei de incasare sau de justificarea neincadrarii in termen a valutei, invocata in exceptie, privesc litigiul din fata instantei judecatoresti, nu constitutionalitatea prevederii legale ce face obiectul exceptiei. Asupra tuturor acestor aspecte deci urmeaza sa se pronunte instanta judecatoreasca in competenta careia este solutionarea contestatiei. Controlul constitutionalitatii dispozitiilor ce fac obiectul exceptiei priveste exclusiv verificarea legitimitatii constitutionale a acestora, iar din acest punct de vedere, se constata ca principiul economiei de piata si cel al libertatii comertului sunt, in temeiul art. 134 din Constitutie, in concordanta cu obligatia statului de a asigura protejarea intereselor nationale in activitatea financiara si valutara, astfel incat autonomia juridica a agentilor economici in activitatea de comert exterior nu este contrara obligatiei de repatriere a valutei, ci, dimpotriva, se poate realiza numai cu respectarea acestei obligatii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18 din 21 ianuarie 1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12 din 3 februarie 1995, invocata de Societatea Comerciala "Upet" - S.A. Targoviste in Dosarul nr. 2.068/1996 al Judecatoriei Targoviste.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata la data de 28 ianuarie 1997.

           PRESEDINTE,
           prof. univ. dr. Nicolae Popa

                       Magistrat asistent,
                       Maria Bratu