DECIZIE Nr.
1596 din 26 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) si art. 11 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru
autovehicule, precum si a ordonantei de urgenta în ansamblu
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 37 din 18 ianuarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare
pentru autovehicule, precum şi a ordonanţei de urgenţă în
ansamblul său, excepţie ridicată de Alina Tuş în Dosarul
nr. 9.468/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială
şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în
dosarele nr. 2.829D/2009 şi nr. 3.922D/2009, având ca obiect o
excepţie de neconstituţionalitate identică cu cea ridicată
în Dosarul nr. 2.828D/2009.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul
excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele
sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr.
2.829D/2009 si nr. 3.922D/2009 la Dosarul nr. 2.828D/2009.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
măsura conexării.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.829D/2009 şi nr.
3.922D/2009 la Dosarul nr. 2.828D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care solicită respingerea acesteia, invocând, în
acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea,
se mai arată că autorul excepţiei invocă în susţinerea
acesteia şi dispoziţiile art. 148 din Constituţie, raportate la
prevederile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor
Europene, însă un atare examen al conformităţii actului normativ
naţional cu cel comunitar nu este de competenţa Curţii
Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 27 aprilie 2009, 29 aprilie 2009
şi 8 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 9.468/30/2008, nr.
9.469/30/2008, nr. 3.614/3/2009, Tribunalul Timiş -Secţia
comercială si de contencios administrativ si Tribunalul Bucureşti -
Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum şi
a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, excepţie
ridicată de Alina Tuş, Gabriel Vasile Silaghi şi
Gheorghiţă-Viorel Rogoz-Popescu în cauze având ca obiect anularea
unor acte administrative de impunere.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se arată că
ordonanţa de urgenţă criticată este discriminatorie,
întrucât nu se aplică persoanelor fizice sau juridice, de drept privat sau
de drept public, utilizatoare a autovehiculelor deja înmatriculate, în pofida
faptului că şi autoturismele deja înmatriculate reprezintă un
factor poluator. In acest condiţii, se apreciază că există
o discriminare între persoanele care deţin deja autoturisme înmatriculate
şi cele ce îşi înmatriculează autoturismele ulterior
intrării în vigoare a taxei speciale, respectiv a taxei pe poluare.
De asemenea, se consideră că textul legal
care instituie taxa pe poluare este retroactiv, că taxa pe poluare nu
putea fi introdusă în Codul fiscal pe calea adoptării unei
ordonanţe de urgenţă, act inferior legii, iar ordonanţa de
urgenţă în sine încalcă libertatea individuală, dar şi
exigenţele art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie.
In fine, se apreciază că întreaga
ordonanţă de urgenţă contravine art. 148 din
Constituţie, precum şi art. 90 paragraful 1 din Tratatul de
instituire a Comunităţii Europene, întrucât taxa pe poluare, aşa
cum este reglementată, diminuează sau este destinată să
diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja
înmatriculate într-un alt stat membru, cumpărătorii fiind
orientaţi din punct de vedere fiscal să achiziţioneze autovehicule
deja înmatriculate în România. In acest sens, sunt invocate o serie de
hotărâri ale Curţii de Justiţie a Comunităţilor
Europene.
Tribunalul Timiş - Secţia comercială
şi de contencios administrativ, în Dosarul
Curţii Constituţionale nr. 2.828D/2009, a apreciat că
excepţia de neconstituţionalitate formulată este
neîntemeiată.
Tribunalul Timiş - Secţia comercială
şi de contencios administrativ, în Dosarul
Curţii Constituţionale nr. 2.829D/2009, nu şi-a exprimat opinia,
încălcând, astfel, prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a
contencios administrativ şi fiscal, în
Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.922D/2009, a apreciat că
excepţia de neconstituţionalitate formulată este
întemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate,
astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare
pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 327 din 25 aprilie 2008. In realitate, autorii excepţiei, astfel cum
rezultă din critica acestora, contestă constituţionalitatea
dispoziţiilor art. 4 lit. a) şi art. 11 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, precum şi ordonanţa de
urgenţă în ansamblu. In consecinţă, prin prezenta decizie,
Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii
art. 4 lit. a) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 50/2008, care au următorul cuprins:
- Art.4 lit. a): „Obligaţia de plată a
taxei intervine:
a) cu ocazia primei înmatriculări a unui
autovehicul în România; [...]".
- Art. 11: „Taxa rezultată ca
diferenţă între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie
2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru
autoturisme şi autovehicule, şi cuantumul rezultat din aplicarea
prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie
pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei
ordonanţe de urgenţă".
Autorii excepţiei susţin că
dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile
constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligaţia
respectării supremaţiei Constituţiei şi a legilor, ale art.
15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind
egalitatea în drepturi, ale art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea
legislativă şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea
Europeană.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate
ridicată, se constată următoarele:
1. Prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, Curtea a
statuat că ordonanţa de urgenţă criticată a fost
adoptată în contextul în care Comisia Europeană deschisese procedura
de infringement împotriva României în temeiul art. 226 din Tratatul de
instituire a Comunităţilor Europene. Pentru a evita o eventuală
procedură în faţa Curţii de Justiţie a
Comunităţii Europene, Guvernul a emis această ordonanţă
de urgenţă. De asemenea, Curtea a constatat că, în conformitate
cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie,
autorităţile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la
îndeplinire a obligaţiilor rezultate din tratatele constitutive ale
Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu
şi din actul de aderare. In acest sens, Guvernul este abilitat din punct
de vedere constituţional ca, prin mijloacele pe care le are la
îndemână, să garanteze îndeplinirea obligaţiilor României faţă
de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanţelor de
urgenţă pentru punerea de acord a legislaţiei naţionale cu
cea comunitară în situaţia în care era iminentă declanşarea
procedurii de infringement'in faţa Curţii de Justiţie
este pe deplin constituţională. In aceste condiţii, s-a
constatat că ordonanţa de urgenţă criticată
respectă exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie.
In final, Curtea a reţinut că ordonanţa
de urgenţă nu este un act normativ inferior legii din punct de vedere
al forţei juridice. Aceasta se adoptă în temeiul art. 115 alin. (4)
din Constituţie, text care permite Guvernului să emită astfel de
ordonanţe cu condiţia respectării unor exigenţe strict
stabilite prin textul Constituţiei.
2. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.178
din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, cu privire la constituţionalitatea art. 4
lit. a) din ordonanţa de urgenţă, a statuat că textul de
lege criticat în mod punctual, precum şi ordonanţa de
urgenţă în ansamblul său, nu prevăd obligaţia
plăţii taxei pe poluare decât la prima înmatriculare a
autovehiculului. Or, în mod firesc, pentru autovehiculele înmatriculate înainte
de intrarea în vigoare a taxei speciale şi ulterior a taxei pe poluare, nu
se plăteşte taxa în cauză. O asemenea chestiune ţine de
opţiunea legiuitorului, care, în considerarea anumitor factori, în viitor
va putea adopta o soluţie legislativă diferită.
3. Curtea, prin Decizia nr. 499 din 7 aprilie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 21 mai
2009, cu privire la constituţionalitatea art. 11 din ordonanţa de
urgenţă, a statuat că taxa instituită iniţial prin
art. I din Legea nr. 343/2006 avea un pronunţat caracter de taxă pe
poluare, o atare concluzie fiind întărită de faptul că anexa nr.
4 din lege stabilea că valoarea taxei depinde de capacitatea motorului, de
standardele de emisie şi de vârsta autovehiculului. Art. 1 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 redefineşte
taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, astfel cum
rezultă şi din prevederile art. 4 şi art. 14 alin. (2) din
aceeaşi ordonanţă de urgenţă, stabilind că
obiectul ordonanţei de urgenţă menţionate îl constituie
autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România.
Prin urmare, Curtea a reţinut că redefinirea
unei taxe printr-un act normativ distinct faţă de cel iniţial nu
echivalează cu instituirea unei noi taxe, atât timp cât natura
juridică a celor două taxe este identică.
Faptul că iniţial taxa a fost definită
ca taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule şi
ulterior a fost definită drept taxă pe poluare nu poate acredita
ideea că se instituie taxa pe poluare pentru trecut, câtă vreme
respectiva taxă formase deja obiectul unor acte administrativ-fiscale
(decizii de impunere), care, la momentul contestării lor, fuseseră
aduse la îndeplinire prin plată voluntară, iar art. 11 din
ordonanţa de urgenţă viza numai restituirea sumei plătite
în plus de contribuabil faţă de cuantumul datorat. Astfel, natura
juridică a taxei a rămas nealterată - taxă pe poluare -,
ceea ce s-a modificat a fost doar modalitatea de calcul al acesteia şi
diminuarea cuantumului său.
4. In fine, se constată că nu este de
competenţa Curţii Constituţionale să analizeze conformitatea
unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului de instituire
a Comunităţii Europene (Tratatul CE) prin prisma art. 148 din
Constituţie. O atare competenţă, şi anume aceea de a
stabili dacă există o contrarietate între legea naţională
şi Tratatul CE, aparţine instanţei de judecată, care,
pentru a ajunge la o concluzie corectă şi legală, din oficiu sau
la cererea părţii, poate formula o întrebare preliminară în
sensul art. 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene la
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. In situaţia în
care Curtea Constituţională s-ar considera competentă să se
pronunţe asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu
cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicţii
între cele două instanţe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) şi art. 11
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru
instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum şi a
ordonanţei de urgenţă în ansamblu, excepţie ridicată
de Alina Tuş, Gabriel Vasile Silaghi şi Gheorghiţă-Viorel
Rogoz-Popescu în dosarele nr. 9.468/30/2008, nr. 9.469/30/2008 şi nr.
3.614/3/2009 ale Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi
de contencios administrativ şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a
IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 26 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly