DECIZIA Nr. 159 din 10 noiembrie 1998
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 lit.
a) din Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea
societatilor comerciale din domeniul asigurarilor
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 51 din 4 februarie 1999

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si
functionarea societatilor comerciale in domeniul asigurarilor, ridicata in
Dosarul nr. 695/1997 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala de
Societatea Comerciala "Port Dredging" - S.A. din Constanta in
contradictoriu cu Societatea Comerciala "Omniasig" - S.A. din
Constanta si cu Societatea Comerciala "Nasi Shipping Trading" -
S.R.L. din Constanta.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 27 octombrie 1998,
in prezenta reprezentantului Societatii Comerciale "Omniasig" - S.A.
din Constanta si in lipsa celorlalte parti, legal citate, si au fost consemnate
in incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a
delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 10 noiembrie 1998.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 20 februarie 1998, pronuntata in Dosarul nr. 695/1997,
Tribunalul Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 lit. a) din Legea nr.
47/1991, ridicata de Societatea Comerciala "Port Dredging" - S.A. din
Constanta. In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile legale atacate
contravin prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie, care reglementeaza
ocrotirea egala, prin lege, a proprietatii private, indiferent de titular,
precum si art. 53 alin. (2) din legea fundamentala, conform caruia sistemul
legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Totodata autorul exceptiei considera ca art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991
ar fi fost constitutional, daca prevedea fie ca scutirea de taxa de timbru se
aplica atat asiguratului, cat si asiguratorului, fie ca aceasta scutire nu se
aplica nici unuia dintre acestia. Curtea Constitutionala este, in aceste
conditii, solicitata ca, admitand exceptia de neconstitutionalitate, sa-l
oblige si pe asigurat sa-si timbreze actiunea sau sa statueze ca ambele parti
sunt scutite de taxa de timbru in ceea ce priveste acordarea despagubirilor
aferente contractului de asigurare.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au
solicitat punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului.
In punctul de vedere al Guvernului se arata ca exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata, dat fiind, in principal, faptul ca
"scutirile de impozite si taxe opereaza asupra unor sume care despagubesc
pierderea sau deteriorarea obiectului asigurarii", in timp ce platile de
impozite si taxe ce se platesc de societatea asiguratoare privesc profiturile
acesteia ori, dupa caz, actiunile pe care le sustine in fata justitiei.
Guvernul arata, de asemenea, ca, desi unele prevederi legale care cuprindeau
scutiri de taxe au fost recent abrogate, printre acestea nu se afla si cele
cuprinse in art. 29 din Legea nr. 47/1991.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile
Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991, care face obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate, prevede ca sunt scutite de impozite, taxe de timbru si
orice alte taxe despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi ce se
acorda din asigurarile de orice fel.
Cat priveste aspectele de fond, puse in discutie prin formularea exceptiei,
se constata ca reglementarea continuta in art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991
nu contravine nici uneia dintre dispozitiile constitutionale invocate.
Intr-adevar, pe de o parte, exceptarea, prin lege, de la plata unor
impozite si taxe a unor categorii de persoane fizice ori juridice sau a
anumitor activitati sau bunuri nu poate sa fie considerata, prin ea insasi, ca
neconstitutionala. Dimpotriva, exceptarea de la impozite si taxe ori stabilirea
unor reduceri in aceasta materie reprezinta o practica legislativa curenta care
corespunde fie necesitatii de ocrotire a unor subiecte de drept, fie unor
ratiuni economice. De altfel nici autoarea exceptiei nu afirma ca scutirea de
taxa de timbru prevazuta de textul atacat ar fi neconstitutionala, ci cere
extinderea acestei exceptari si la actiunile in justitie introduse de
societatile de asigurari.
In cauza, nu poate fi vorba despre violarea, prin textul atacat, a
egalitatii intre titularii dreptului de proprietate privata, in sensul
ocrotirii preferentiale a unora dintre ei. In practica sa constanta, Curtea
Constitutionala a stabilit ca principiul egalitatii nu se opune ca o lege sa
stabileasca reguli diferite in raport cu persoane aflate in situatii deosebite,
deoarece acest principiu nu inseamna uniformitate. In acest sens este Decizia
nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993. Pe de alta parte, astfel cum a decis
Curtea prin Decizia nr. 140 din 19 noiembrie 1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 4 decembrie 1996, tratamentul
juridic diferit pentru situatii diferite este admisibil si justificat tocmai de
cerinta ca egalitatea in fata legii sa nu atraga privilegii sau discriminari.
Or, este evident ca, in timp ce asiguratul reclama, de regula, despagubiri
pentru pierderea ori deteriorarea unui bun asigurat, societatea de asigurari
urmareste, ca orice alta societate comerciala, realizarea unui profit, pentru
care are de platit taxele si impozitele prevazute de lege. Nu este vorba asadar
despre un tratament diferit in considerarea titularilor dreptului de
proprietate, in ceea ce priveste ocrotirea acestui drept, ci despre luarea in
considerare, la stabilirea taxei de timbru, a anumitor particularitati ale
situatiei unor persoane fizice sau juridice. Asemenea reglementari, avand
aparenta consacrarii unor privilegii, sunt relativ numeroase in legislatie.
Este, de pilda, cazul scutirii de taxe a actiunilor introduse in temeiul
raporturilor de munca de catre salariati ori cel al actiunilor judecatoresti ce
valorifica drepturi de creanta corelative unor obligatii de intretinere. Iar
reglementarea in chip diferentiat a unor asemenea obligatii corespunde,
neindoielnic, si prevederilor constitutionale privind justa asezare a
sarcinilor fiscale.
Un alt motiv pentru care exceptia de neconstitutionalitate a art. 29 lit.
a) din Legea nr. 47/1991 urmeaza a fi respinsa se refera la lipsa de competenta
a Curtii Constitutionale de a se substitui legiuitorului cu prilejul rezolvarii
unor exceptii de neconstitutionalitate al caror obiect priveste lacune
legislative ori in cazul unor reglementari legale despre care se pretinde ca ar
fi incomplete ori nesatisfacator redactate.
Este cazul exceptiei de fata, pentru a carei solutionare ar trebui - astfel
cum solicita autorul ei - sa se pronunte fie o decizie de obligare a unei parti
la plata taxei de timbru, fie o decizie prin care cealalta parte ar fi, la
randul ei, scutita de plata acelei taxe, ceea ce ar presupune o interventie
nemijlocita din partea Curtii in activitatea de legiferare.
Sub acest aspect insa jurisprudenta Curtii Constitutionale este constanta,
statornicind limite ale competentei acesteia, cum ar fi: Curtea nu poate da o
alta formulare textelor de lege pe care le-ar considera nesatisfacator
redactate (Decizia nr. 1 din 30 iunie 1992, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992), ea nu isi poate asuma rolul de
a crea, de a abroga sau de a modifica o norma juridica, spre a indeplini rolul
de "legislator pozitiv" (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996) si nici
nu se poate substitui legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor
instituite (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995). Asadar, chiar daca obiectia de
neconstitutionalitate ar fi, prin ea insasi, intemeiata - ceea ce nu este,
desigur, cazul -, solutionarea ei printr-o modificare legislativa ar depasi
competenta Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 lit. a)
din Legea nr. 47/1991, ridicata de Societatea Comerciala "Port
Dredging" - S.A. din Constanta in Dosarul nr. 695/1997 al Tribunalului
Constanta - Sectia comerciala.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 noiembrie 1998.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Florentina Geangu