DECIZIE Nr.
156 din 10 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
92/2007 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de salubrizare a
localitatilor nr. 101/2006
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 158 din 13 martie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
92/2007 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a
localităţilor nr. 101/2006, excepţie ridicată de Municipiul Bucureşti, prin
primarul general, în Dosarul nr. 9.350/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia
a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin
consilier juridic Alecsandra Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind
partea prefectul municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
autorului excepţiei, reiterând motivele prezentate în faţa instanţei de
judecată pentru admiterea excepţiei, susţine, în esenţă, că actul normativ
criticat încalcă prevederile art. 3 alin. (3) din Constituţie, deoarece acesta
reglementează modul de organizare şi funcţionare a serviciilor de salubritate
şi la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti, în timp ce această subdiviziune
administrativ-teritorială nu se află printre cele enumerate în cuprinsul
textului constituţional invocat, care se limitează la comune, oraşe şi judeţe.
In plus, sunt încălcate şi prevederile Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001. Ordonanţa criticată contravine şi dispoziţiilor art. 115 alin. (4) şi
(6) din Legea fundamentală, întrucât obiectul său de reglementare nu are natura
unei veritabile situaţii extraordinare, iar motivele invocate de legiuitorul
delegat în preambulul ordonanţei nu justifică urgenţa adoptării unui astfel de
act normativ. In concluzie, solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca inadmisibilă, sub aspectul
criticilor raportate la dispoziţiile Legii nr. 215/2001. Cât priveşte criticile
de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 3 alin. (3) şi a art.
115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, susţine că acestea nu sunt întemeiate,
deoarece ordonanţa de urgenţă criticată respectă cerinţele impuse de aceste
norme fundamentale, astfel cum rezultă şi din preambulul său.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 7 mai 2008,
pronunţată în Dosarul nr. 9.350/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a
de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 92/2007 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare
a localităţilor nr. 101/2006.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
municipiul Bucureşti, prin primarul general, într-o acţiune de contencios
administrativ având ca obiect anularea unui act
administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 92/2007, prin aceea că disting sectoarele municipiului
Bucureşti ca şi unităţi administrativ-teritoriale, cu atribuţii şi în domeniul
emiterii de hotărâri pentru serviciul de salubrizare, contravin prevederilor
art. 3 alin. (3) din Constituţie, precum şi unor norme legale cu forţă juridică
superioară din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi din Legea
serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In acest sens, se
arată că „este nelegal a se atribui drepturi sectoarelor municipiului Bucureşti
(...), şi anume de a elabora şi a aproba strategiile locale cu privire la
dezvoltarea şi funcţionarea serviciului de salubrizare, creându-se astfel un
cadru juridic neunitar de organizare şi gestionare a acestui serviciu".
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2007
contravine şi prevederilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, deoarece
aceasta nu vizează, în realitate, o situaţie extraordinară, care să impună
adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri a
interesului public. Argumentele invocate în motivarea urgenţei, printre care şi
contradicţiile dintre unele acte normative în vigoare, nu justifică pretinsul
caracter de urgenţă, iar „instrumentul de motivare prezintă o serie de
deficienţe în sensul că nu este prezentat impactul actual şi viitor al
contradicţiilor, nu sunt evaluate consecinţele lipsei de reglementare prin
ordonanţă, iar motivarea conţine greşeli în sensul că precizările de natură
juridică şi organizatorică nu pot constitui situaţii extraordinare."
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, actul
normativ criticat fiind în concordanţă şi cu prevederile Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001.'
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2007 sunt
constituţionale. Se arată că, potrivit art. 1 alin. (2) lit. h) din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, sectoarele constituie subdiviziuni
administrativ-teritoriale ale municipiilor. Este atributul exclusiv al
legiuitorului de a reglementa cadrul funcţional al serviciilor de salubritate
şi modul de organizare şi funcţionare a acestora la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, fără ca prin
aceasta să fie încălcate prevederile art. 3 alin. (3) din Constituţie,
invocate, şi nici ale art. 115 alin. (4) şi (6) din aceasta, fiind respectate
condiţiile referitoare la adoptarea unei ordonanţe de urgenţă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de
vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2007 pentru
modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr.
101/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 224/2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie
2008.
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile actului
normativ criticat contravin prevederilor art. 3 alin. (3) din Constituţie,
referitoare la organizarea administrativă a teritoriului României, precum şi
ale art. 115 alin. (4) şi (6) din aceasta, referitoare la condiţiile în care
Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă, şi anume: numai în situaţii
extraordinare, în care reglementarea nu poate fi amânată, având obligaţia de a
motiva urgenţa în cuprinsul acesteia şi de a nu afecta regimul instituţiilor
fundamentale ale statului.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată,
pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Art. 3 alin. (3) prima teză din
Constituţie reglementează organizarea administrativă a teritoriului, prin
delimitarea acestuia în unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi
judeţe -, iar în teza a doua sunt menţionate municipiile ca fiind unele oraşe
declarate, în condiţiile legii, ca atare. Pe această linie, art. 121 alin. (3)
din Legea fundamentală menţionează că autorităţile administraţiei publice -
consiliile locale alese şi primarii aleşi în condiţiile legii - se pot
constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul
general privind autonomia locală se reglementează prin lege organică. Aceste
norme constituţionale au fost dezvoltate în reglementările cuprinse în Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001. Capitolul V
din această lege reglementează „Administraţia publică
a municipiului Bucureşti", acesta fiind organizat în 6 subdiviziuni
administrativ-teritoriale, numite sectoare. Totodată, art. 1 alin. (2) lit. h)
din lege identifică subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor
cu sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor,
ale căror delimitare şi organizare se fac prin lege. Potrivit alin. (2) lit. d)
şi e) ale aceluiaşi text legal, subdiviziunile administrative-teritoriale ale
municipiilor îndeplinesc, prin autorităţile administraţiei publice, fie funcţii
deliberative, prin consiliile locale, fie funcţii executive, prin primari.
Curtea constată că, prin
stabilirea obiectului de reglementare a actului normativ atacat „Serviciul
public de salubrizare a localităţilor", înfiinţat şi organizat la nivelul
comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor şi al sectoarelor municipiului
Bucureşti, precum şi al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca
obiectiv serviciile de salubrizare, nu se înfrâng sub nicio formă dispoziţiile
constituţionale ale art. 3 alin. (3) referitoare la organizarea teritoriului
României, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2007, raportată la
prevederile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, Curtea reţine că la adoptarea actului normativ
criticat au fost respectate toate condiţiile specifice reglementării prin
procedura delegării legislative a ordonanţelor de urgenţă. Mai mult, prin
obiectul său de reglementare, aceasta nu afectează regimul instituţiilor
fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile
electorale şi nu vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate
publică, astfel încât, potrivit criticii de neconstituţionalitate formulate, să
fie nesocotite normele art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2007 pentru modificarea
şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006,
excepţie ridicată de municipiul Bucureşti, prin primarul general, în Dosarul
nr. 9.350/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi